Acestea sunt concluziile unui nou studiu condus de cercetătorul Inserm, Jean-Philippe Empana (U970 PARCC, Inserm / Université de Paris) în colaborare cu cercetătorii australieni. Rezultatele au fost publicate în Hipertensiune, notează Science Daily.
Bolile cardiovasculare sunt principala cauză a mortalității în întreaga lume și nu există niciun semn că această tendință este în scădere. Cu toate acestea, un număr mare de decese premature ar putea fi prevenite prin luarea de măsuri preventive adecvate. Printre aceste măsuri, activitatea fizică este adesea prezentată ca având multiple beneficii, iar ghidurile internaționale subliniază necesitatea de a fi activ pentru a evita mortalitatea cardiovasculară.
Dar activitatea fizică este un concept larg și puține studii științifice au analizat diferențele dintre diferitele tipuri de exerciții fizice. Acesta a fost punctul central al noului studiu publicat în „Hipertensiunea", realizat de echipele de cercetare conduse de Jean-Philippe Empana, Xavier Jouven și Pierre Boutouyrie (Inserm / Université de Paris), în colaborare cu Rachel Climie la Baker Heart și Institutul de Diabet, Melbourne, Australia.
"Ideea noastră a fost să analizăm dacă toate tipurile de activități fizice sunt benefice sau dacă în anumite circumstanțe, activitatea fizică poate fi dăunătoare. Am dorit, în special, să explorăm consecințele activității fizice la locul de muncă, în special activitatea fizică intensă, cum ar fi purtarea de rutină grea încărcături, care ar putea avea un impact negativ ", explică Empana.
Sport, muncă sau timp liber
Cercetarea lui Empana și a colegilor săi s-a bazat pe date de la participanții la Studiul de perspectivă III de la Paris. Timp de zece ani, acest studiu amplu francez a monitorizat starea de sănătate a peste 10.000 de voluntari, cu vârste cuprinse între 50 și 75 de ani și recrutați în timpul unui control de sănătate la Clinica de Sănătate din Paris (Investigații preclinice din Paris, IPC).
Participanții au fost invitați să completeze un chestionar despre frecvența, durata și intensitatea activității lor fizice în trei contexte diferite: activitate fizică prin sport, activitate fizică la locul de muncă (de exemplu, transportând sarcini grele) și activitate fizică în timpul liber ( cum ar fi grădinăritul).
Sănătatea cardiovasculară a participanților a fost apoi evaluată pe baza stării de sănătate a arterelor lor folosind imagini de ultimă oră ale arterei carotide (o arteră superficială la nivelul gâtului). Această metodă, cunoscută sub denumirea de „urmărirea ecoului", poate fi utilizată pentru a măsura sensibilitatea la baroreflex, un mecanism de adaptare automată la schimbările bruște ale tensiunii arteriale. Când acest sistem este afectat, acest lucru poate duce la probleme majore de sănătate și un risc mai mare de stop cardiac.
Studierea muncii grele
În analizele lor, cercetătorii au făcut distincția între două componente ale baroreflexului: baroreflex mecanic, evaluat prin măsurarea rigidității arteriale și baroreflexul neural, evaluat prin măsurarea impulsurilor nervoase trimise de receptorii de pe pereții arterei, ca răspuns la o distensie a vasului. Anomaliile componentei mecanice tind să fie asociate cu boli cardiovasculare legate de îmbătrânire, în timp ce anomaliile componentei neuronale tind să fie legate de tulburări de ritm cardiac care pot duce la un stop cardiac.
Studiul arată că activitatea fizică sportivă de mare intensitate este asociată cu un baroreflex neural mai bun. Dimpotrivă, activitatea fizică la locul de muncă (cum ar fi, de obicei, care transportă sarcini grele) pare să fie mai puternic asociată cu un baroreflex neural anormal și o rigiditate arterială mai mare. Prin urmare, o astfel de activitate ar putea fi dăunătoare pentru sănătatea cardiovasculară și, în special, poate fi asociată cu tulburări de ritm cardiac. „Descoperirile noastre reprezintă o metodă valoroasă de cercetare pentru îmbunătățirea înțelegerii noastre despre asocierea dintre activitatea fizică și bolile cardiovasculare. Nu sugerează că mișcarea la locul de muncă este dăunătoare pentru sănătate, în schimb sugerează că activitatea cronică, intensă (cum ar fi ridicarea sarcinilor grele ) la locul de muncă poate fi ", subliniază Empana.
Cercetătorii vor încerca să reproducă aceste rezultate în alte populații și să exploreze mai detaliat interacțiunile dintre activitatea fizică și sănătatea. "Acest studiu are implicații majore asupra sănătății publice pentru activitatea fizică la locul de muncă. Vrem acum să ne extindem analiza pentru a explora în continuare interacțiunile dintre activitatea fizică și starea de sănătate a oamenilor la locul de muncă", încheie Empana.
