Fibrilația atrială, 200.000 de români în spital în decursul unui an

Potrivit primului studiu local despre impactul fibrilației atriale, solicitat de Asociația Națională pentru Protecția Pacienților, din cei 128.000 de bolnavii unici internați pentru AVC într-un an în spitalele din România, 20% suferă de fibrilație atrială.

Cei care au diagnostic dublu de AVC și fibrilație atrială mor mai repede. Ponderea deceselor în cazul lor se ridică la 16,3%, iar 6,3% din decese survin înaintea vârstei de 65 de ani.

Fibrilația atrială crește riscul de AVC de circa 5 ori

Societatea Română de Cardiologie atrage atenția asupra faptului că fibrilația atrială crește în general riscul de accident vascular cerebral de circa 5 ori. Societatea de Neurologie din România susține că pacienții cu fibrilație atrială care au făcut accident vascular cerebral au un risc crescut să mai facă un astfel de accident.

La 6 luni de la producerea unui accident vascular cerebral ischemic, 50% dintre pacienți prezintă hemipareze, 35% au simptome de depresie, 30% nu pot umbla fără ajutor, 26% sunt dependenți de ceilalți pentru activități zilnice, 26% sunt instituționalizați în cămine de îngrijire, iar 19% au dificultăți de vorbire.

AVC-urile la pacienții cu fibrilație atrială presupun o spitalizare prelungită cu 20% și o reducere cu 40% a ratei de recuperare, iar mortalitatea este crescută cu 70%. AVC-urile legate de fibrilația atrială sunt mult mai severe și cauzează dizabilități mai grave decât în cazul pacienților fără această tulburare de ritm. Jumătate dintre toți pacienții cu fibrilație atrială nu vor supraviețui mai mult de 12 luni după ce a survenit un AVC.

Numărul bolnavilor se va dubla în 2050

Statisticile internaționale arată că 1 - 3% din populație suferă de fibrilație atrială, iar 15% - 20% din totalul accidentelor vasculare apar pe fondul fibrilației atriale. Estimările sunt sumbre, arată că incidența fibrilației atriale va crește în următorii ani cu 24%, prevalența cu 13%, iar numărul deceselor cu 34%. Până în 2050, numărul persoanelor cu fibrilație atrială se va dubla, în condițiile în care boala afectează într-o mai mare măsură persoanele vârstnice.

Peste 100 milioane de euro pe an, cheltuite din cauza ei
Potrivit studiului despre impactul fibrilației atriale, peste 100 milioane de euro pe an sunt cheltuielile publice rezultate din două componente calculabile relativ ușor - cost spitalizare și pensii de invaliditate.

Mii de accidente vasculare cerebrale la persoanele cu fibrilație atrială pot fi însă prevenite, dacă se urmează un tratament adecvat cu anticoagulante orale. Mai precis două treimi din accidentele vasculare pot fi evitate, ceea ce înseamnă din punct de vedere financiar că s-ar putea economisi peste 96,6 milioane de euro pe an.

Vezi si Fibrilația atrială, risc de demență. Cînd inima bate anormal, creierul suferă