Ce se întâmplă în creier în timpul unei anestezii generale. Cum ne este influențat, de fapt, creierul.
O descoperire recentă oferă indicii despre modul în care anestezia generală influențează creierul. Într-un studiu utilizând muște de fructe, s-a constatat că medicamentele anestezice generale par să afecteze doar anumite părți ale creierului, acelea responsabile de menținerea stării de alertă și de trezire. Cercetătorii au identificat că aceste medicamente împiedică comunicarea neuronilor excitanți, fără a afecta neuronii inhibitori.
Descoperirea sugerează că proteinele implicate în eliberarea neurotransmițătorilor sunt afectate de anestezicele generale, dar numai în cazul neuronilor excitanți. Mai multe studii sunt necesare pentru a înțelege mai bine acest proces și consecințele sale.
O descoperire recentă ne oferă o perspectivă nouă asupra modului în care anestezia generală afectează creierul. Cercetătorii au descoperit că aceste medicamente influențează în special neuronii care ne mențin treji și alerți, numiți neuroni excitanți. Anestezicele opresc comunicarea între acești neuroni, dar nu afectează neuronii inhibitori, care ajută la reglarea și controlul neuronilor excitanți.
Studiul a fost realizat pe muște de fructe și a arătat că proteinele din neuronii excitanți, care sunt responsabile de eliberarea substanțelor chimice ce permit comunicarea între celulele creierului, sunt împiedicate să funcționeze corect de anestezice. Acest lucru explică de ce anestezia generală ne face să pierdem rapid conștiința și să rămânem adormiți pe durata intervențiilor chirurgicale. Descoperirea oferă noi indicii despre cum funcționează anestezia generală și deschide calea pentru cercetări ulterioare.
Peste 350 de milioane de intervenții chirurgicale sunt efectuate în întreaga lume în fiecare an. Pentru cei mai mulți dintre noi, este probabil că la un moment dat în viață vom trebui să suferim o procedură care necesită anestezie generală.
Cu toate că este una dintre cele mai sigure practici medicale, încă nu avem o înțelegere completă, detaliată despre modul în care medicamentele anestezice acționează în creier.
De fapt, a rămas în mare parte un mister de când anestezia generală a fost introdusă în medicină acum peste 180 de ani. Studiul publicat în The Journal of Neuroscience oferă noi indicii cu privire la complexitatea procesului.
Vezi și: Semnul care arată debutul bolii Alzheimer. Nu este vorba de pierderile de memorie
"Medicamentele anestezice generale par să afecteze doar anumite părți ale creierului responsabile de menținerea noastră de a ne trezi. Într-un studiu folosind muște de fructe, am descoperit un mod potențial care permite medicamentelor anestezice să interacționeze cu tipuri specifice de neuroni (celule cerebrale), și este vorba totul de proteine. Creierul tău are aproximativ 86 de miliarde de neuroni și nu toți sunt la fel - sunt aceste diferențe care permit anestezia generală să fie eficientă.
Pentru a fi clar, nu suntem complet în întuneric în ceea ce privește modul în care medicamentele anestezice ne afectează. Știm de ce anestezicele generale ne pot face să pierdem conștiința atât de repede, datorită unei descoperiri remarcabile făcute în 1994.
Dar pentru a înțelege mai bine detaliile fine, mai întâi trebuie să ne uităm la diferențele minuscule dintre celulele din creierul nostru", arată Adam D Hines, cercetător, Universitatea de Tehnologie din Queensland.
Anestezie generală - FOTO: [email protected]
În linii mari, există două categorii principale de neuroni în creier.
"Primii sunt ceea ce numim neuroni "excitatori", responsabili în general de menținerea noastră trezi și trezi. Cei de-al doilea sunt neuroni "inhibitori" - rolul lor este să regleze și să controleze cei excitanți. În viața noastră de zi cu zi, neuroni excitatori și inhibitori lucrează constant și se echilibrează unul pe celălalt.
Când adormim, există neuroni inhibitori în creier care "liniștesc" cei excitatori ținându-ne treji. Acest lucru se întâmplă treptat în timp, motiv pentru care s-ar putea să te simți tot mai obosit pe parcursul zilei.
Anestezicele generale accelerează acest proces prin reducerea directă a acestor neuroni excitatori fără nicio acțiune din partea celor inhibitori. De aceea anestezistul îți va spune că te va "adormi" pentru procedură: este practic același proces", mai subliniază Adam D Hines, cercetător, Universitatea de Tehnologie din Queensland.
Deși știm de ce anestezicele ne fac să adormim, întrebarea devine apoi: "de ce rămânem adormiți în timpul intervenției chirurgicale?".
Până în prezent, nu există un consens puternic în domeniu în ceea ce privește motivul pentru care anestezia generală face ca oamenii să rămână inconștienți în timpul intervenției chirurgicale.
În ultimele două decenii, cercetătorii au propus mai multe explicații potențiale, dar toate par să indice un singur motiv de bază. Neuronii încetează să comunice între ei când sunt expuși la anestezice generale. Deși ideea de "celule care comunică între ele" poate suna puțin ciudată, este un concept fundamental în neuroștiințe. Fără această comunicare, creierul nostru nu ar putea funcționa deloc. Și acest lucru permite creierului să știe ce se întâmplă în tot corpul.
"Studiul nostru nou arată că anestezicele generale par să oprească comunicarea neuronilor excitanți, dar nu a celor inhibitori. Acest concept nu este nou, dar am găsit dovezi convingătoare în ceea ce privește motivul pentru care sunt afectați doar neuroni excitanți.
Pentru ca neuroni să comunice, trebuie să intervină proteinele. Una dintre sarcinile acestor proteine este să determine neuroni să elibereze molecule numite neurotransmițători. Acești mesageri chimici sunt cei care transmit semnalele de la un neuron la altul: dopamina, adrenalina și serotonina sunt toți neurotransmițători, de exemplu.
Am descoperit că anestezicele generale afectează capacitatea acestor proteine de a elibera neurotransmițători, dar numai în neuroni excitatori. Pentru a testa acest lucru, am folosit muște de fructe Drosophila melanogaster și microscopie cu rezoluție superioară pentru a vedea direct ce efecte avea un anestezic general asupra acestor proteine la o scară moleculară.
Partea care face neuroni excitanți și inhibitori diferiți unul de celălalt este că exprimă diferite tipuri ale aceleiași proteine. Este ca și cum ai avea două mașini de același model și marcă, dar una este verde și are un pachet sportiv, în timp ce cealaltă este doar standard și roșie. Ambele fac același lucru", a mai notat Adam D Hines, cercetător, Universitatea de Tehnologie din Queensland.
Cristi Borcea a povestit totul despre operațiile estetice pe care le-a făcut.
Tratamentele de înfrumusețare pot avea riscuri mortale. Pot duce inclusiv la deces.
Bianca Brad a trecut prin momente grele, diagnosticată cu cancer la sân, iar mastectomia i-a salvat viața.
Intervențiile de mărire a buzelor sunt extrem de căutate. Iată ce trebuie să știi despre această procedură.
Scrâșnitul din dinți poate fi vindecat și prin terapii alternative. Iată ce te poate ajuta.
Rinoplastia reprezintă intervenția chirurgicală a aspectului nasului, uneori efectuată și pentru a trata dificultățile de respirație.
Cum să faci ridurile să dispară, iar tenul să devină din nou neted. Ai mai multe variante la dispoziție pentru a opri timpul.
Acest tratament de înfrumusețare care se află la îndemâna oricui poate genera situații neplăcute și poate avea chiar efectul contrar.
