Profesoara și medicul Maria Dorobanțu a vorbit despre impactul pandemiei COVID asupra bolnavilor cardiovasculari în cadrul emisiunii Academia de Sănătate.
Invitată la emisiunea Academia de Sănătate, realizată de profesorul Irinel Popescu, medicul și cadrul didactic Maria Dorobanțu a vorbit despre bolile cardiovasculare și pandemia COVID. Aceasta predă la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București și Spitalul de Urgență Floreasca din Capitală. A fost recent aleasă membru corespondent al Academiei Române.
”Toată problema este că bolile cardiovasculare, în principal boala coronariană ischemică, cu complicațiile ei până la insuficiență cardiacă, este responsabilă de aproximativ 60% din decese, în afara pandemiei. Dacă considerăm această perioadă cu toate fațetele ei, cu toate complicațiile pe care le-a generat, evident că mortalitatea prin boli cardiovasculare a crescut și mai mult. A crescut prin ceea ce s-a întâmplat ca injurie miocardică, a crescut prin faptul că infecția cu SARS-CoC-2 a generat tromboza, nu numai tromboembolism pulmonar, dar tromboze arteriale, inclusiv infarct miocardic. (...) Evident că toate acestea au crescut mortalitatea și până la urmă vedem ce număr mare de decese zilnice sunt”, afirmă medicul Maria Dorobanțu.
Potrivit acesteia, mulți români care suferă de boli cardiovasculare au preferat să stea acasă de teama să nu ia boala din spital. Și astfel au făcut complicații ale afecțiunilor de care suferă. Acest comportament s-a întâlnit pe tot globul în primele luni de pandemie COVID.
”Practic, ajung să aibă o complicație cardiovasculară. Dar ce se întâmplă cu o boală cronică în această perioadă dacă a fost ea îngrijită sau dacă a avut niște minusuri de îngrijire. (...) Există riscul să se fi îngrijit mai puțin - de la bolnavii cronici mă refer - și aceasta pentru că oamenii care au aceste boli au stat acasă până când au apărut complicații, nu neapărat datorită COVID, ci complicații ale bolii cronice pe care o aveau chiar și bolnavii cu infarct de miocard - asta s-a întâmplat peste tot în lume, cel puțin în primele luni de pandemie. Foarte mulți nu s-au prezentat la spital de teamă să nu se infecteze și astfel au făcut complicații ale infarctului de miocard”, explică medicul Maria Dorobanțu.
În unele dintre cazuri, acești bolnavi ajungeau la spital că complicații ale bolilor cardiovasculare s-au instalat deja.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
