Centrul European pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor, recomandare: nu călătoriți în Mykonos, Santorini, Rhodos şi alte zece insule greceşti
Reprezentanții Centrului European pentru Controlul Bolilor recomandă evitarea câtorva insule grecești din pricina numărului mare de cazuri COVID.
Turiștii sunt sfătuiți să evite destinații precum Mykonos, Santorini, Rhodos şi alte zece insule greceşti. Recomandarea Centrului European pentru Controlul și Prevenirea Bolilor vine după o creştere a numărului de infecţii.
Grupul de 13 insule include şi unele dintre cele mai populare destinaţii turistice, precum Mykonos, Santorini sau Rhodos, care sunt viztate de milioane de turişti în fiecare vară. Grecia s-a bazat pe promovarea insulelor drept locuri în care nu există cazuri de COVID („COVID-free”) pentru a atrage turiști. ”Aşteptăm să vedem cum va reacţiona piaţa turistică”, a declarat Manolis Markopoulos, preşedintele Asociaţiei hotelierilor din Rhodos, despre decizia ECDC, arată B1 TV.
Comitetul Național pentru Situații de Urgență a adoptat astăzi, 29 iulie, Hotărârea numărul 52 privind aprobarea listei țărilor/teritoriilor de risc epidemiologic ridicat. Lista statelor cu risc epidemiologic va intra în vigoare din 1 august. Decizia ca lista să intre în vigoare la această dată a fost luată pentru a nu afecta cetățenii români care se întorc în țară în acest sfârșit de săptămână.
Principalele modificări survenite sunt:
-în zona roșie au intrat: Grecia, Irlanda, Monaco, Maldive, Bahamas, Curaçao și Insulele Virgine ale Statelor Unite;
-în zona galbenă au intrat:
•din zona roșie, în urma scăderii incidenței: Suriname și Insulele Feroe;
•din zona verde, în urma creșterii incidenței: Franța, Belgia, Israel, Statele Unite ale Americii, Islanda, Honduras, Aruba și Sint Marteen;
-în zona verde au intrat: Oman, Paraguay și Uruguay.
Autoritățile mai subliniază că persoanele care sosesc în România din state aflate în zona roșie nu intră în carantină dacă sunt vaccinate. Iar copiii cu vârsta sub 6 ani sunt exceptați automat de la carantină, iar cei cu vârsta între 6 și 16 ani sunt exceptați dacă prezintă la intrarea în țară un test cu rezultat negativ efectuat cu cel mult 72 de ore înainte.
-
-
-
Somnul după 50 de ani: de ce se schimbă și ce poți face19.07.2026, 18:00
-
Lapte sau apă pe caniculă? Ce au descoperit cercetătorii19.07.2026, 17:00
-
Formele ușoare de COVID-19, impact asupra inimii
Noua tulpină COVID determină creșteri ale spitalizărilor. Se recomandă vaccinarea și purtarea măștii
Răsturnare de situație în medicina post-COVID. Scanările PET arată că oboseala cronică nu provine din inflamația creierului
Cum s-a răspândit COVID-19 prin coloana de aerisire a blocurilor vechi
Probleme pulmonare ascunse, descoperite la copiii cu long-COVID
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
Jumătate dintre pacienții cu COVID-19 dezvoltă long-COVID
CIA afirmă că, cel mai probabil, "COVID-19 a apărut dintr-un laborator": O scurgere de la Institutul de Virologie din Wuhan
CIA afirmă că "cel mai probabil" COVID-19 a provenit dintr-un laborator.
Ceața cerebrală din Long COVID, descifrată. De ce milioane de oameni au pierderi de memorie
Suprafețele din lemn reduc transmiterea COVID. Au proprietăți antivirale naturale
Acest material ține COVID la distanță, potrivit medicilor. Are proprietăți antivirale naturale.
EXCLUSIV Ce să faci după un test pozitiv COVID-19. Cât timp mai trebuie să te izolezi. Prof. dr. Simin Aysel Florescu explică
Pandemia de COVID-19 rămâne doar un subiect tabu în China, la 5 ani de la anunțul primului deces legat de virus
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
De ce copiii care răcesc mai des sunt mai protejați de COVID-19. Explicațiile cercetătorilor
China neagă acuzația CIA cu privire la apariția COVID din laborator: E extrem de puţin probabil să fi existat o scurgere din laborator
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
Long COVID, impact asupra creierului
Cazurile COVID-19, în creștere în Europa: Doar jumătate dintre țări au raportat decesele cauzate de COVID
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
OMS a definit boala răspândită "prin aer", după confuzia din perioada COVID. Oamenii de știință spun că "ar fi putut să coste vieți"
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
ARN-ul autoamplificator, o nouă speranță pentru vaccinurile COVID-19 și tratamentele pentru cancer
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
Long-COVID lovește femeile mai mult decât bărbații. Efectul secundar care apare la femeile de peste 40 de ani
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
COVID, încă un efect negativ. Duce la hipertensiune arterială și boli cardiovasculare
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
