Colegiul Medicilor din România, AVERTISMENT privind ”tratamentele-minune” COVID: doctorii să prescrie tratamente conform ghidurilor
Colegiul Medicilor din România lansează un apel pentru o comunicare responsabilă în privința tratamentelor pentru COVID și trag un semnal de alarmă privind faptul că în spațiul public sunt prezentate...
Reprezentanții Colegiului Medicilor din România și al Colegiului Medicilor din București avertizează privind prezentarea unor ”așa-numite ”tratamente-minune” pentru afecțiunea provocată de virusul SARS-CoV-2”.
Apelul lor, denumit ”Medicină bazată pe dovezi. Tratamente bazate pe ghiduri și protocoale”:
”Colegiul Medicilor din Municipiul București și Colegiul Medicilor din România lansează un apel pentru o comunicare responsabilă în privința tratamentelor pentru COVID-19. Reprezentanții Colegiului Medicilor din Municipiul București (CMMB) au sesizat și trag un semnal de alarmă privind faptul că în spațiul public sunt prezentate așa-numite ”tratamente-minune” pentru afecțiunea provocată de virusul SARS-CoV-2, tratamente pentru care sunt vehiculate argumente pro și contra. În aceste condiții, Colegiul Medicilor din Municipiul București atrage atenția că medicii trebuie să prescrie tratamente conform ghidurilor și protocoalelor în vigoare, precum și recomandărilor instituțiilor din domeniu.
Astfel, medicii care profesează în România trebuie să prescrie numai medicamente aprobate la nivelul Agenției Europene a Medicamentului (EMA) sau Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR). Această aprobare din partea autorităților de resort nu trebuie privită doar ca o chestiune birocratică, ci ca o garanție a verificărilor privind eficiența și siguranța unui tratament înainte de a fi disponibil pentru pacienți.
Aprobările din partea Agenției Europene a Medicamentului și Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România vin la finalul unui proces atent reglementat, în care sunt analizate de către specialiști datele privind tratamentele. De asemenea, Colegiul Medicilor din Municipiul București adresează un apel public pentru responsabilitate în privința comunicării legate de așa-numite ”tratamente-minune”, deoarece există informații că mulți pacienți, în urma discuțiilor din spațiul public, au decis să își achiziționeze astfel de tratamente, în unele cazuri fiind vorba de medicamente destinate zonei veterinare.
„Tratamentele administrate pacienților trebuie să aibă în spate dovezi științifice, ghiduri și protocoale. Vorbim despre o medicină bazată pe dovezi științifice. Bineînțeles că, în dezvoltarea medicinei, în găsirea de noi tratamente, cercetătorii trebuie să ia în calcul toate posibilitățile, să analizeze toate variantele și că inovația este una dintre pietrele de temelie în acest domeniu, dar administrarea către pacienți de către medici trebuie să vină obligatoriu numai după ce un tratament este avizat de către organele de reglementare, iar această aprobare vine în urma studiilor efectuate. Încurajăm schimbul de opinii, dar trebuie să ținem cont cu toții că, de multe ori, mai ales în situații sensibile și fără precedent, o parte a populației poate să ia o informație vehiculată în spațiul public drept o ‘soluție miraculoasă‘, ceea ce poate avea ulterior efecte asupra sănătății care nu sunt cunoscute și chiar efecte negative”, a declarat prof. dr. Cătălina Poiană, președintele Colegiului Medicilor din Municipiul București”.
Colegiul Medicilor din Municipiul București și Colegiul Medicilor din România (CMR) precizează că apelul pentru medicina bazată pe dovezi și pentru tratamente bazate pe ghiduri și protocoale terapeutice, precum și pentru o comunicare responsabilă în acest sens trebuie să vizeze toate afecțiunile.
Prof. dr. Cătălina Poiană Prof. dr. Daniel Coriu
Președintele CMMB Președintele CMR
Cazurile COVID-19, în creștere în Europa: Doar jumătate dintre țări au raportat decesele cauzate de COVID
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
EXCLUSIV Paxlovid, noul antiviral pentru COVID. Rafila: Va fi la dispoziția pacienților care vor avea nevoie
Ce trebuie să știe cei care au avut COVID. Pericolul ascuns care îi atacă
Lockdown-ul impus de COVID a accelerat îmbătrânirea creierului. Adolescenții, cei mai afectați
OMS a definit boala răspândită "prin aer", după confuzia din perioada COVID. Oamenii de știință spun că "ar fi putut să coste vieți"
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
EXCLUSIV Creierul, afectat dramatic de pandemia de COVID. Valentin-Veron Toma: Sunt mai multe forme de psihoză, de demență. E o accelerare a unor fenomene care păreau să fie într-un ritm mai lent
COVID, impact asupra creierului. Reduce nivelul de cortizol
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
Numărul cazurilor de COVID 19 scade, dar reinfectările continuă să crească. Ce trebuie să știi
Jumătate dintre pacienții cu COVID-19 dezvoltă long-COVID
COVID-19 revine în România. Medicii, semnal de alarmă
Impactul pe termen lung al COVID-19: Simptome persistente și efecte asupra calității vieții
Long-COVID, subdiagnosticat. Simptomele infecției pe termen lung, ignorate
Asta s-a aflat acum despre COVID. Persoanele infectate sunt afectate grav.
S-au descoperit inflamaţii și umflături în creier la persoanele cu long-COVID
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
De ce apar mereu noi variante COVID. Ce s-a aflat despre boală
Celule zombie în vasele de sânge. Uite ce s-a întâmplat cu sângele tău dacă ai avut COVID
Infecția cu COVID în sarcină, legată de risc dublu de autism la bebeluși
De ce persistă pierderea gustului după COVID chiar și după mult timp?
Creștere îngrijorătoare a cazurilor COVID-19 în România
Suprafețele din lemn reduc transmiterea COVID. Au proprietăți antivirale naturale
Acest material ține COVID la distanță, potrivit medicilor. Are proprietăți antivirale naturale.
Probleme pulmonare ascunse, descoperite la copiii cu long-COVID
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
