E a doua săptămână când numărul de cazuri de infecție cu coronavirus crește în România, astăzi fiind doborât un nou record în materie de cazuri noi. Dar ce trebuie să ne îngrijoreze cu adevărat e o altă ...
Creșterea numărului de persoane internate la ATI din cauza infecției cu coronavirus e problema cea mai gravă. „Este îngrijorătoare această evoluție și știm că principala teama este blocarea capacității de răspuns a secțiilor ATI pentru că asta poate duce la dramele maximale. Numărul persoanelor din Terapie Intensivă a crescut, ne îngrijorează acest lucru, dar trebuie să spun unele lucruri ciudate, dar interesante”, a arătat a declarat prof. dr. Dorel Săndesc, președintele Societății de Anestezie-Terapie Intensivă, la Antena 3.
El spune că în ciuda acestor recorduri negative, România are o șansă.
„Statistica din România arată clar că procentul de pacienți critici admiși în secțiile de ATI este mult mai mic decât media europeană și aceasta este șansa noastră. Noi avem astăzi peste 13.000 de cazuri active, ori în ATI avem în jur de 300 de cazuri. Media europeană este de 10%, cu variații între 6-14%. La noi, valoarea este de 3%. Această caracteristică a făcut să nu trecem prin situațiile dramatice ale altor țări care au o capacitate mai mare a secțiilor ATI decât România”, a continuat prof. dr. Dorel Săndesc.
El susține că și raportul dintre numărul de decese și numărul total de cazuri este unul foarte bun, comparativ cu situația din alte state, România având un raport de 5%, în vreme ce media la nivelul Europei se situează la 10%.
De asemenea, specialistul crede că numărul redus de decese în rândul bolnavilor infectați este datorat în special faptului că media de vârstă a pacienților români cu COVID-19 este, de asemenea, mai mică decât media europeană: „Este undeva la 40 și ceva de ani. Ori știm foarte bine că cazurile critice sunt specifice vârstelor înaintate”, a mai spus prof. dr. Dorel Săndesc.
Pandemia COVID-19 nu mai este o urgență de sănătate la nivel mondial.
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
Comisia Europeană a autorizat vaccinul actualizat COVID-19 de la Novavax, conceput special pentru a viza tulpina JN.1 a COVID.
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
Long-COVID și terapiile experimentale și miraculoase. Care sunt cele mai căutate, dar și de ce îi pun pe pacienți în pericol.
CIA afirmă că "cel mai probabil" COVID-19 a provenit dintr-un laborator.
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
COVID are efecte surprinzătoare. Infecția cu SARS-COV-2 a avut și unele beneficii asupra creierului.
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
China publică o cartă albă în care exclude posibilitatea ca Wuhan să fie originea "naturală" a virusului SARS-CoV-2.
Uniunea Europeană achiziționează vaccinuri pentru a se pregăti pentru următoarea pandemie.
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
Ce s-a constatat în cazul celor trei medicamente pentru COVID-19: remdesivir, molnupiravir și nirmatrelvir / ritonavir.
Vaccinul COVID al Moderna intră într-un adevărat studiu cu placebo, sub presiunea lui Robert F. Kennedy Jr.
