Pacienții cu boli cardiovasculare, precum insuficiența cardiacă, sunt mai fragili în fața noului coronavirus numit Covid-19, explică dr Iulian Călin, cardiolog.
În contextul răspândirii îmbolnăvirilor cu noul coronavirus COVID-19, dr Iulian Călin, medic cardiolog, atrage atenția că pacienții cu un istoric cardiovascular sunt mai expuși riscului de a dezvolta complicații în cazul contractării virusului. De aceea, este important ca pacienții cu boli de inimă să respecte recomandările de igienă și să apeleze medicul curant la primele simptome: tuse, febră, dificultăți de respirație.
Conform unui buletin clinic publicat de Colegiul American de Cardiologie în urmă cu câteva zile, aproximativ 50% dintre pacienții care au avut nevoie de spitalizare în urma infectării cu COVID-19 suferă de afecțiuni cronice. 40% dintre pacienții cu coronavirus spitalizați au un istoric medical de afecțiuni cardiovasculare sau cerebrovasculare.
Colegiul American de Cardiologie avertizează că riscul de a dezvolta complicații este mai mare în cazul pacienților cu afecțiuni cardiovasculare. Potrivit unui raport pe 138 de pacienți spitalizați, 19,6% au dezvoltat sindrom de detresă respiratorie acută, 16,7% au dezvoltat aritmii și 7,2% afectare cardiacă. O altă complicație semnalată de rapoartele medicale este miocardita – inflamarea mușchiului cardiac.
Pacienții cu afecțiuni cardiovasculare cronice sunt mai sensibili în fața infecțiilor virale, care le destabilizează practic echilibrul metabolic în condițile în care rezervele lor cardiace sunt deja reduse. Infecția virală afectează sistemul cardiovascular, iar în cazul pacienților care au deja o suferință cardiacă pot apărea evenimente acute sau agravări ale afecțiunii inițiale.
„Ne referim în principal la bolnavii cu insuficiență cardiacă. Aceasta poate avea foarte multe cauze, de la infarct miocardic, boli valvulare sau boli congenitale. Bolnavii aceștia sunt foarte fragili pentru că o infecție cu un virus la care nu avem un tratament specific, cum e acest coronavirus, îi poate duce într-o stare de decompensare acută și atunci poate să survină decesul ca urmare a complicațiilor cardiovasculare" explică dr Iulian Călin, medic cardiolog.
În aceste condiții, pacienții cu boli de inimă trebuie să respecte recomandările generale pentru protejarea de infecția cu noul coronavirus. Acestea includ spălarea frecventă pe mâini cu apă și cu săpun și dezinfectarea cu soluții pe bază de alcool, evitarea locurilor aglomerate și a contactului direct cu persoane care prezintă simptome de infecție și prepararea corectă din punct de vedere termic a produselor de origine animală. În plus, pacienții cu afecțiuni cardiovasculare trebuie să ia măsuri suplimentare de precauție. Iată câteva sfaturi de la medicii cardiologi:
- La pacienții mai în vârstă este mai puțin probabil să apară febra, așadar simptomele care trebuie să vă dea de gândit sunt tusea și dificultățile de respirație. Nu confundați aceste simptome cu cele provocate de afecțiunile cardiovasculare. Dacă aveți motive să suspectați o infecție, adresați-vă medicului dumneavoastră curant, sune dr Iulian Călin, medic cardiolog
- Este important ca pacienții cu afecțiuni cardiovasculare să fie la zi cu vaccinarea antigripală, inclusiv cu vaccinul pneumococic, din cauza riscului crescut de suprainfectare bacteriană secundară, după contractarea virusului COVID-19.
- Pacienții care urmează o schemă de tratament stabilizator (statine, beta-blocanți, inhibitori ai ECA) trebuie să o respecte cu strictețe, mai ales în această perioadă, ca o măsură de extraprotecție împotriva decompensării bolii.
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Ce trebuie să știm despre varianta EG.5 a COVID-19. Ce este, care sunt simptomele și ce o diferențiază de restul variantelor COVID-19.
Comisia Europeană a semnat cu Moderna un contract pe 4 ani pentru vaccinurile anti-COVID-19.
Long-COVID și terapiile experimentale și miraculoase. Care sunt cele mai căutate, dar și de ce îi pun pe pacienți în pericol.
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
