COVID-19 poate avea consecințe fatale pentru persoanele cu afecțiuni cardiovasculare subiacente și poate provoca leziuni cardiace chiar și la pacienții fără astfel de probleme, potrivit unei noi...
COVID-19 poate avea consecințe fatale pentru persoanele cu afecțiuni cardiovasculare subiacente și poate provoca leziuni cardiace chiar și la pacienții care nu au afecțiuni cardiace subiacente, conform unui studiu publicat în JAMA Cardiology (link studiu) de experți de la Health Science Center al Universității din Huston, Texas (UTHealth).
Experții știu că bolile virale, cum ar fi COVID-19, pot provoca infecții respiratorii care pot duce la leziuni pulmonare și chiar deces în cazuri severe. Dar despre efectele infecției cu noul coronavirus asupra sistemului cardiovascular se știau puține lucruri.
„Este probabil ca chiar și în absența bolilor cardiace anterioare, mușchiul cardiac să fie afectat de boala dată de noul coronavirus", a declarat dr Mohammad Madjid, autorul principal al studiului și un profesor asistent de cardiologie la McGovern Medical School, la UTHealth. „În general, vătămarea mușchiului cardiac se poate întâmpla la orice pacient cu sau fără boli de inimă, dar riscul este mai mare la cei care au deja boli de inimă", notează el.
Autorii studiului au explicat că cercetările efectuate anterior la epidemii de coronavirus și de gripă sugerează că infecțiile virale pot provoca sindrom coronarian acut, aritmii și dezvoltarea sau exacerbarea insuficienței cardiace.
Într-un buletin clinic emis de Colegiul American de Cardiologie, a fost dezvăluit că rata de fatalitate a cazului de COVID-19 pentru pacienții cu boli cardiovasculare este de 10,5%. Datele indică, de asemenea, o probabilitate mai mare ca persoanele cu vârsta peste 65 de ani, cu boală coronariană sau hipertensiune arterială, să poată dezvolta boala, precum și să prezinte simptome mai severe care vor necesita îngrijiri critice (la Terapie Intensivă).
Potrivit autorilor studiului, cazurile critice sunt cele care au raportat insuficiență respiratorie, șoc septic și / sau disfuncție ori disfuncții multiple ale organelor, care au dus la deces. "Este rezonabil să ne așteptăm ca astfel de complicații cardiovasculare semnificative legate de COVID-19 să apară la pacienții cu simptome severe din cauza răspunsului inflamator ridicat asociat cu această boală", a spus Madjid, care vede, de asemenea, pacienți la clinica Bayshore - Medici Multispecialitate UT.
Noul coronavirus care provoacă COVID-19 a fost identificat pentru prima dată în ianuarie 2020. Acest nou virus a avut originea în Wuhan, China, iar până la 11 martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății a declarat pandemie globală. Cele mai frecvente trei simptome ale COVID-19 includ febră, tuse și dificultăți de respirație. Alte simptome mai puțin frecvente sunt dureri musculare, dureri în gât, congestie nazală și dureri de cap. Simptomele pot apărea imediat, de la două zile de la expunerea la virus până la 14 zile după. Există o încărcătură virală ridicată atât la pacienții simptomatici cât și la cei asimptomatici, ceea ce înseamnă că este probabilă o răspândire asimptomatică de la persoană la persoană.
Coronavirusurile identificate anterior cunoscute că provoacă boli severe la om includ Coronavirusul asociat sindromului respirator sever acut (SARS-CoV) și cel care dă Sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS-CoV). SARS-CoV a fost identificat pentru prima dată în sudul Chinei în 2002, iar până în 2003 a ucis peste 8.000 de persoane în 29 de țări. Datele sugerează că SARS-CoV ar fi putut duce la complicații cardiovasculare, cum ar fi sindromul coronarian acut și infarctul miocardic. MERS-CoV a fost descoperit pentru prima dată în 2012 în Arabia Saudită. Începând cu 2019, au fost confirmate 2.494 de cazuri, împreună cu 858 de decese în 26 de țări.
Opțiunile curente de tratament pentru COVID-19 sunt cercetate și există un efort mare pentru a dezvolta vaccinuri pentru prevenire și pentru a testa antivirale pentru tratamentul bolii. Între timp, autorii studiului încurajează pe toată lumea să se consulte cu furnizorii de servicii medicale (medicii de familie) despre vaccinarea împotriva gripei și arată că pacienții cu risc ar putea face un vaccin contra pneumoniei. În timp ce aceste vaccinuri nu vor oferi o protecție specifică împotriva COVID-19, ele pot ajuta la prevenirea infecțiilor suprapuse alături de COVID-19.
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
CIA afirmă că "cel mai probabil" COVID-19 a provenit dintr-un laborator.
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
Ce trebuie să știi dacă faci COVID-19 în această vară.
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
Medicul Carmen Dorobăț ne-a vorbit despre noua variantă COVID-19, EG. 5, care a început să îngrijoreze oamenii în această perioadă.
Uniunea Europeană achiziționează vaccinuri pentru a se pregăti pentru următoarea pandemie.
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
