Studiul publicat pe medrxiv (link studiu), care a fost trimis spre publicare în BMJ Open, dar deocamdată nu a fost revizuit, a constatat că:
- Distanțarea socială duce la creșterea sentimentelor de anxietate și depresie în rândul publicului larg.
- Cel mai mare impact îl are asupra persoanelor care sunt angajate dar au salarii mici sau locuri de muncă nesigure.
- Unele persoane se tem că vor suferi probleme de sănătate sau anxietate socială după ridicarea măsurilor, în timp ce altele intenționează să se întoarcă la niveluri normale de activitate socială cât mai curând posibil.
Cercetarea este condusă de dr. Simon Williams, cercetător în domeniul sănătății publice la Universitatea Swansea, în colaborare cu Dr. Kimberly Dienes și profesorul Christopher Armitage de la Centrul de psihologie pentru sănătate al Universității din Manchester și Dr. Tova Tampe, consultant independent la OMS.
Cercetătorii au realizat 5 grupuri focus online, cu oameni din toată Marea Britanie, în primele etape ale carantinei din cauza COVID-19.
Grupurile au explorat opiniile și experiențele fiecărui participant. Chiar și după cel puțin două săptămâni, oamenii se luptau cu pierderea interacțiunii sociale.
Anxietate pentru cei co joburi prost plătite sau nesigure
Dr Williams a spus: „Eforturile remarcabile sunt făcute de public pentru a împiedica răspândirea COVID-19, iar aceste eforturi ar trebui să continue atâta timp cât este necesar. Studiul nostru constată că multe persoane se pliază cu adevărat pe orientările privind distanțarea socială. Cu toate acestea, asta aduce un cost semnificativ pentru sănătatea mintală și bunăstarea oamenilor, în special pentru cei cu locuri de muncă cu salarii mici sau care sunt nesigure. (...) Un răspuns rapid este necesar în ceea ce privește problemele de sănătate publică pentru a atenua aceste impacturi asupra sănătății mintale. Acordarea de sprijin după distanțarea socială și după ce măsurile de carantină vor fi relaxate sau înlăturate ar putea avea efecte potențial devastatoare și de durată asupra sănătății mintale, în special în rândul celor deja vulnerabili din punct de vedere social și economic".
Dr. Dienes, psiholog clinic și de sănătate, a declarat: „Una dintre temele cheie de discuție a fost sentimentul de pierdere. Pentru unii, distanțarea socială a însemnat o pierdere a veniturilor. Pentru alții, aceasta a însemnat o pierdere a structurii și a rutinei, deoarece oamenii se luptă pentru a echilibra munca de acasă cu îngrijirea copiilor. Pentru toată lumea a însemnat o pierdere a interacțiunii sociale față în față. Studiul nostru arată cum aceste pierderi fizice au un efect negativ sub formă de „pierderi" emoționale, cum ar fi o pierdere a valorii de sine, pierderea motivației și o pierdere a sensului în viața de zi cu zi. "
Studiul oferă, de asemenea, dovezi despre modul în care oamenii s-ar putea comporta după încheierea izolării actuale, ceva ce va influența cât de mult și cât de repede COVID-19 va continua să se răspândească.
Dr Williams a adăugat: „Unul dintre factorii de stres mai mari ai oamenilor a fost faptul că nu știu cât va dura izolarea. Este posibil ca oamenii să susțină și să se conformeze mai puțin cu cât această carantină durează mai mult. Deși unii oameni sunt îngrijorați că vor fi anxioși să socializeze pentru ceva timp după ce carantina se va încheia, alții planifică deja o mulțime de activități sociale de îndată ce vor putea să le facă. Guvernul trebuie să ia în considerare acest lucru deoarece planifică strategia de ieșire din izolare sau carantină".
