Cercetătorii au analizat ce stă la baza asocierii obezității cu forma gravă a bolii COVID-19.
Într-un nou studiu, cercetătorii au raportat o serie de biomarkeri sau semnale biologice, asociate cu activarea globulelor albe din sânge și obezitate, care pot ajuta la prezicerea rezultatelor severe ale Covid-19 pentru pacienți.
Pentru studiul publicat în revista Blood Advances, cercetătorii de la Yale au folosit profilarea proteomică - un screening pentru mai multe proteine din sânge. Acest lucru a fost efectuat pentru a analiza probe prelevate de la 100 de pacienți cu niveluri diferite de severitate Covid-19.
Cercetătorii au examinat, de asemenea, datele clinice pentru peste 3.000 de pacienți suplimentari cu Covid-19 din sistemul spitalului Yale New Haven.
Autorul principal, dr. Hyung Chun, director de cercetare translațională la Programul de boli vasculare pulmonare Yale, a declarat: „Pacienții cu niveluri ridicate ale acestor markeri erau mult mai predispuși să ajungă în unitatea de terapie intensivă, să necesite ventilație sau să moară din cauza Covid -19. ”
Cercetătorii au descoperit că cinci proteine (rezistină, lipocalină-2, HGF, IL-8 și G-CSF) care sunt asociate cu neutrofile, un tip de celule albe din sânge, au avut valori crescute la pacienții cu Covid-19 care ulterior au făcut forme grave de boală. Multe dintre aceste proteine fuseseră asociate anterior cu obezitatea, dar nu cu Covid-19 sau alte boli virale, citează BusinessLine.
Cercetatorii au mai observat ca biomarkerii crescuți ai neutrofilelor pentru pacienții cu Covid-19 severi erau evidenți înainte ca aceste simptome să apară.
Toți pacienții cu Covid-19 care au fost internați sau transferați la UCI au avut markeri de activare a neutrofilelor crescute, în timp ce acești biomarkeri au rămas scăzuți pentru pacienții care nu au dezvoltat niciodată o boală severă. Niciunul dintre pacienții cu niveluri mai mici de biomarkeri de neutrofile nu a murit.
De asemenea, studiul subliniază legătura dintre Covid-19 și obezitate, au menționat cercetătorii în studiul lor.
Potrivit cercetătorilor, neutrofilele sunt celule inflamatorii. Deci, are sens că acestea ar fi crescute atât în contextul obezității, cât și al Covid-19. Ambele provoacă inflamații care duc la deteriorarea țesuturilor și la insuficiența organelor.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
CIA afirmă că "cel mai probabil" COVID-19 a provenit dintr-un laborator.
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
Vaccinul COVID al Moderna intră într-un adevărat studiu cu placebo, sub presiunea lui Robert F. Kennedy Jr.
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
