COVID-19, o nouă teorie. Când ar putea deveni o boală sezonieră, la fel ca gripa
COVID-19 ar putea deveni o boală sezonieră, similară gripei - dar nu înainte de a se obține un vaccin și o imunitate colectivă mai mare, susține un nou...
Noile cercetări publicate în revista Frontiers in Public Health sugerează că SARS-CoV-2 ar putea să fie afectat de schimbarea anotimpurilor, la fel ca virusuri umane sau gripa.
În regiunile temperate, acest lucru ar însemna infecții mai puține vara și vârfuri iarna. Această sezonalitate ar putea să apară doar după ce va fi dezvoltat un vaccin și se va obține o imunitate colectivă mai mare.
Vremea rece
În studiul de față, echipa a analizat cele mai recente cercetări privind COVID-19 și le-a comparat cu informații despre alți viruși care afectează căile respiratorii.
Au făcut acest lucru pentru a prezice dacă noul coronavirus va putea deveni sezonier - deosebit de sever în timpul iernii în regiunile temperate - sau dacă va circula pe tot parcursul anului.
Cercetătorii au menționat că multe alte coronavirusuri umane sunt mai răspândite iarna decât vara, la fel cum se crede că virusul gripal reacționează la temperatură similar cu SARS-CoV-2. Aceștia susțin că acest model sezonier se va dezvolta probabil și la SARS-CoV-2, datorită efectelor climatului asupra virusului și asupra oamenilor.
În primul rând, subliniază cercetătorii, clima poate afecta stabilitatea virusului. Cercetările anterioare au sugerat că anumite virusuri, inclusiv SARS-CoV-2, devin mai stabile pe timp rece. Aceasta înseamnă că sunt capabile să supraviețuiască perioade mai lungi între gazde.
De asemenea, vremea rece poate permite virusului să călătorească prin aer mai ușor, în timp ce niveluri mai ridicate de radiațiile ultraviolete din timpul verii ar putea ucide virusul.
În al doilea rând, vremea rece poate afecta fiziologia noastră, facilitând infectarea. De asemenea, oamenii obțin, în general, mai puțină vitamina D iarna, când lumina soarelui este mai puțin intensă, ceea ce a fost legat de un răspuns imun mai slab la infecțiile respiratorii.
În plus, oamenii sunt mai predispuși să rămână în interior în timpul lunilor de iarnă, crescând riscul transmiterii virale acasă, la serviciu și la școală, de exemplu.
Studiul integral, aici
EXCLUSIV COVID, gripa și virusul sincițial respirator: triplă agresiune. Pleșca: Prevenția înseamnă să ne întoarcem la recomandările din timpul pandemiei!
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
Evoluția COVID-19 în România. Datele surpriză care dau peste cap previziunile specialiștilor
Noile vaccinuri anti-COVID-19, autorizate de FDA pentru persoanele peste 65 de ani
Ce este varianta COVID "Cicada" și de ce se tem experții
Originea COVID-19 rămâne un mister. Ce ascunde China? Ce s-a întâmplat, de fapt, în Wuhan
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
EXCLUSIV Creierul, afectat dramatic de pandemia de COVID. Valentin-Veron Toma: Sunt mai multe forme de psihoză, de demență. E o accelerare a unor fenomene care păreau să fie într-un ritm mai lent
EXCLUSIV Medicamentul banal pentru răceli sau infecții, nociv pentru sănătate. Anca Crupariu: Efect dramatic
Long-COVID lovește femeile mai mult decât bărbații. Efectul secundar care apare la femeile de peste 40 de ani
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Noua tulpină COVID determină creșteri ale spitalizărilor. Se recomandă vaccinarea și purtarea măștii
Cum au fost afectați diabeticii de COVID. Ce s-a aflat abia acum
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Infecția cu COVID în sarcină, legată de risc dublu de autism la bebeluși
Impactul pe termen lung al COVID-19: Simptome persistente și efecte asupra calității vieții
Ce au găsit cercetătorii în sângele pacienților după COVID. Ce se întâmplă cu fierul din sânge
Creștere semnificativă a cazurilor noi de COVID-19
Explozie neașteptată a COVID-19 în România. Cazurile noi se dublează într-o săptămână, iar reinfecțiile alarmante iau amploare!
Studiu NIH: Testele de laborator, incerte pentru diagnosticul de long-COVID
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
UE a autorizat vaccinul actualizat pentru COVID. Vizează tulpina JN.1
Comisia Europeană a autorizat vaccinul actualizat COVID-19 de la Novavax, conceput special pentru a viza tulpina JN.1 a COVID.
EXCLUSIV Paxlovid: când apare în România, cine îl poate lua. Cum acționează nirmatrelvir și ritonavir, substanțele din Paxlovid. Rafila: S-a semnat contractul. Va fi disponibil la recomandarea medicului
Lockdown-ul impus de COVID a accelerat îmbătrânirea creierului. Adolescenții, cei mai afectați
Ai rămas fără miros după COVID? Cât timp poate persista problema
MIS-C, complicația pediatrică a COVID. Boala, confundată de sistemul imunitar al copiilor
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
Probleme pulmonare ascunse, descoperite la copiii cu long-COVID
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
COVID, impact asupra creierului. Reduce nivelul de cortizol
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
