A început donarea de plasmă de convalescent COVID-19 în București, a anunțat academicianul Irinel Popescu în ediția de joi, 30 aprilie, a emisiunii Academia de Sănătate.
”Plasma de convalescent ar trebui să conțină un titlu suficient de anticorpi”, spune academicianul Irinel Popescu în ediția de joi, 30 aprilie, a emisiunii Academia de Sănătate. Acesta a precizat că s-au prezentat deja primii 5 donatori la Centrul de Transfuzii din București. Printre aceștia se numără și cadre medicale, continuă academicianul, ”care au avut boala și s-au oferit să doneze plasmă pentru a fi utilizată ca tratament în special la cazurile grave”.
”De această plasmă se leagă multe speranțe. Și noi ne exprimăm speranța ca tratamentul să înceapă în curând. Au fost elaborate și ghidurile de utilizare de către Societatea Română de Anestezie și Terapie Intensivă”, amintește academicianul.
Ce efecte are acest tratament la pacienții în stare gravă, ce alte tratamente se încearcă și cu ce efecte, aflați în video:
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
Moderna retrage cererea pentru vaccinul combinat antigripal COVID.
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
