Pornind de la terapia cu plasmă pentru pacienții COVID-19, metodă utilizată deja și în România, acad prof dr Irinel Popescu a explicat, la Academia de Sănătate, că am putea duce tratamentul mai depart...
În condițiile în care producerea unui vaccin durează ani de zile, Academician Prof dr Irinel Popescu a explicat, la Academia de Sănătate, că terapia cu plasmă ar trebui să treacă și într-o a doua etapă, astfel încât toți cei care fac boala COVID-19 să aibă acces la tratament. El a dat un exemplu în care acestă terapie cu anticorpi din plasmă este folosită de ani buni:
„În partea speranțelor terapeutice pe care le putem avea, un rol din ce în ce mai important se acordă anticorpilor. Și în România a început tratamentul cu așa-numita plasmă hiperimună, plasmă de la convalescenți. Asta pare a fi doar o etapă. Etapa următoare ar fi izolarea anticorpilor ca atare, și unii cercetători au propus chiar clonarea acestora în scopul de a obține cantități importante de anticorpi.
Aici mi-aș permite să fac o mică paranteză. Vorbim de vaccinare și toată lumea caută vaccin. Vaccinul, până la urmă produce ce produce și boala, același lucru, și anume anticorpi. Anticorpii se pot obține fie prin boală, pacientul trecând prin această boală și rămânând imun, cel puțin pentru o perioadă de timp, fie prin vaccinare. Ca atare nu există niciun impediment conceptual ca acești anicorpi să fie furnizați unei persoane în scopul imunizării directe, fără să mai treacă prin etapa de vaccinare, cu unele neajunsuri pe care deja le știm cu toții și care deja au fost dezbătute.
Cum pot fi obținuți anticorpii în cantități suficiente? Sigur, aici industria farmaceutică poate da răspunsuri. Revin la ceea ce facem noi în transplantul hepatic, la protecția pacienților transplantați față de reinfecția cu virusul hepatitic B și cărora noi le furnizăm anticorpi periodic. Se poate măsura titrul acestor anticorpi și atunci când acesta scade, se injectează o nouă cantitate de anticorpi care să le asigure un titru protector. E un abord interesant, fără îndoială, sigur e cale lungă de la conceptutl teoretic până la punerea lui în practică. Necesită cu siguranță investiții de ordinul milioanelor, poate de ordinul zecilor de milioane de dolari, dar e o cale care poate fi parcursă", a explicat acad prof dr Irinel Popescu.
Ce probleme au pacienții cu afecțiuni gastroenterologice în pandemia cu COVID-19, aflați în video:
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
Asta s-a aflat acum despre COVID. Persoanele infectate sunt afectate grav.
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
EG.5, noua variantă de COVID, face deja victime și în România. S-au înregistrat cazuri de infecții cu noua tulpină de coronavirus.
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
Milioane de oameni cred că vaccinul COVID nu este un vaccin real. Care e adevărul, de fapt?
Long-COVID și terapiile experimentale și miraculoase. Care sunt cele mai căutate, dar și de ce îi pun pe pacienți în pericol.
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
