Dr Elena Copaciu, coronavirus: Informații vitale din spitalele din Italia, pentru Terapia Intensivă
Dr Elena Copaciu, medic primar Anestezie-Terapie Intensivă, a făcut public un rezumat al problemelor datorate noului coronavirus cu care se confruntă spitalele din Italia, în mod special Terapia...
Preluând informațiile furnizate de prof dr Grasselli, coordonatorul rețelei de unități de Terapie Intensivă din nordul Italiei, care a detaliat experiența primelor 16 zile cu Covid19 din Italia, iar dr Elena Copaciu, medic primar Anestezie-Terapie Intensivă, a realizat un rezumat al problemelor cu care se pot confrunta secțiile de ATI dacă România ar avea numărul de cazuri din Peninsulă. Iată ce scrie medicul român:
„12.5% din bolnavii testați pozitiv CV sunt admiși în terapie intensivă; aprox 88% dintre ei sunt ventilați mecanic - 500 de paturi de Terapie Intensivă din 800 sunt ocupate cu cazurile Covid. Capacitatea de internare ICU a crescut cu 1/3, prin realocarea urgențelor și transformarea de exemplu a unor centre de traumă în unități Covid.
10% din testele pozitive din primele zile au fost la personalul medical și sunt acum carantinați, majoritatea asimptomatici sau cu febră. După instituirea echipamentelor PPE nu au mai apărut cazuri noi la personalul ICU.
Organizarea de spital din zona roșie a presupus desemnarea unor "centre hub" - de exemplu cele cu posibilități ECMO și unitate de boli infecțioase (15) și Covid units (peste 100), unități dedicate pentru izolare sau cohortare (cohort Covid ICUs), pentru că nu toate spitalele au posibilitatea de izolare în camere individuale cu presiune negativă; unitățile au "clean" și "dirty" circuits distincte. S-a creat o rețea - Covid ICU network, cu unități legate 24/24 de hub, centrul de coordonare fiind contactat în legătură cu alocarea fiecărui nou caz și consiliere pentru deciziile medicale, dacă este cazul. Centrele acestea răspund cam la 100 telefoane pe zi.
S-au oprit operațiile de cronici, se operează doar urgențe, personalul de la anestezie lucrează acum în aceste reanimări. Realocare de tip "disease ICU hubs". Numărul de prezentări în serviciile de urgență a scăzut dramatic!...
Protocolul de admisie presupune triaj în Dept de Urgență și alocare pentru: oxigenoterapie, CPAP sau intubație traheală și ventilație mecanică invazivă (ventilație protectivă și inclusiv spitalele cu mai mică experiență la tratat ARDS au învățat să lucreze repede cu tabelele PEEP/FiO2).
În primele zile s-au epuizat repede sursele de oxigen!
Dintre pacienții selectați pentru CPAP: 20-30% se ameliorează și sunt scoși de pe CPAP, 25% fail- dar se decide de comun acord a nu se escalada suportul de funcții vitale, 50% intubați traheal și ventilați mecanic invaziv.
Tinerii (unii) tolerează bine hipoxemie până la 70-80% saturație și rămân eupnoici, dar există cazuri cu deteriorare bruscă și necesar de VM invazivă.
Parametrii ventilatori sunt în medie PEEP 14 cmH2O și FiO2 0.6. Complianța pulmonară este bună, răspund la PEEP și recrutare. 1/3 necesită poziție pronă cu răspuns bun la proning. Pentru mulți pacienți primele 7 zile se parcurg în regim controlat (cu sedare și, eventual, curarizare).
Sevrarea (conform experienței din China) este lungă, durata VM cam 20 de zile. În China au fost pacienți ventilați și 28 de zile.
În primele zile vârsta medie a celor decedați este de peste 80 de ani, acum este estimată la 65 de ani. Sunt și cazuri internate cu ARDS la tineri, chiar 20 de ani, cu "low comorbidities".
Nu steroizi, nu plasmă de la cazuri vindecate, retrovirale - "compassionate use".
Capacitatea de diagnostic trebuie mărită, chiar dacă acum se pot recunoaște cei pozitivi pe criterii clinice. Au fost și pacienți cu teste negative din exudat, mai ales forme cu afectare de căi aeriene inferioare, la care prelevatul traheo bronșic a fost pozitiv.
ECMO - selecție foarte riguroasă pe criterii etice! Se estimează 20-30 de zile de ventilație mecanică per caz cu risc de a bloca resursele de VM.
Prognoza regională este de aprox 2.000 de cazuri critice în următoarele 2 săptămâni. Plafonarea numărului de cazuri noi pare și efectul măsurilor de limitare a circulației populației ("containment"). Dar guvernanții par greu de convins că face parte din soluție.
AVOID SPREAD! AVOID CROWDING! (Evitați răspândirea! Evitați aglomerația!)
Este esențial mai ales ca grupele vulnerabile: vârstnici, imunodeprimați, cei cu comorbidități să evite locuri aglomerate! Educația întregii populații este decisivă!", a arătat dr Elena Copaciu.
-
Cum deosebim hantavirusul de COVID-1908.05.2026, 17:46
-
-
Vaccinul împotriva hantavirus, în faza de dezvoltare08.05.2026, 16:18
-
-
COVID, impact grav asupra creierului
Impactul pe termen lung al COVID-19: Simptome persistente și efecte asupra calității vieții
EXCLUSIV EG.5, noua variantă de COVID, în România. Adrian Marinescu: Transmiterea se face cu ușurință
EG.5, noua variantă de COVID, face deja victime și în România. S-au înregistrat cazuri de infecții cu noua tulpină de coronavirus.
Jumătate dintre pacienții cu COVID-19 dezvoltă long-COVID
Long-COVID lovește femeile mai mult decât bărbații. Efectul secundar care apare la femeile de peste 40 de ani
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Infecția cu COVID în sarcină, legată de risc dublu de autism la bebeluși
OMS a definit boala răspândită "prin aer", după confuzia din perioada COVID. Oamenii de știință spun că "ar fi putut să coste vieți"
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Ce este varianta COVID "Cicada" și de ce se tem experții
Sipavibart, medicamentul care previne COVID de la AstraZeneca, a primit o aprobare de la EMA
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
Casa Albă a publicat că originea COVID este un laborator și-l acuză pe Fauci
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
Evoluția COVID-19 în România. Datele surpriză care dau peste cap previziunile specialiștilor
EXCLUSIV Care este diferența între gripă și COVID. Adrian Marinescu: Este semnificativă! Nu poți face comparație
EXCLUSIV Medicamentul banal pentru răceli sau infecții, nociv pentru sănătate. Anca Crupariu: Efect dramatic
Ai rămas fără miros după COVID? Cât timp poate persista problema
China neagă acuzația CIA cu privire la apariția COVID din laborator: E extrem de puţin probabil să fi existat o scurgere din laborator
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
Ce trebuie să știe cei care au avut COVID. Pericolul ascuns care îi atacă
COVID, încă un efect negativ. Duce la hipertensiune arterială și boli cardiovasculare
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
CIA afirmă că, cel mai probabil, "COVID-19 a apărut dintr-un laborator": O scurgere de la Institutul de Virologie din Wuhan
CIA afirmă că "cel mai probabil" COVID-19 a provenit dintr-un laborator.
S-au descoperit inflamaţii și umflături în creier la persoanele cu long-COVID
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Ce au găsit cercetătorii în sângele pacienților după COVID. Ce se întâmplă cu fierul din sânge
Pandemia de COVID-19 rămâne doar un subiect tabu în China, la 5 ani de la anunțul primului deces legat de virus
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
