Dr Elena Copaciu, coronavirus: Informații vitale din spitalele din Italia, pentru Terapia Intensivă
Dr Elena Copaciu, medic primar Anestezie-Terapie Intensivă, a făcut public un rezumat al problemelor datorate noului coronavirus cu care se confruntă spitalele din Italia, în mod special Terapia...
Preluând informațiile furnizate de prof dr Grasselli, coordonatorul rețelei de unități de Terapie Intensivă din nordul Italiei, care a detaliat experiența primelor 16 zile cu Covid19 din Italia, iar dr Elena Copaciu, medic primar Anestezie-Terapie Intensivă, a realizat un rezumat al problemelor cu care se pot confrunta secțiile de ATI dacă România ar avea numărul de cazuri din Peninsulă. Iată ce scrie medicul român:
„12.5% din bolnavii testați pozitiv CV sunt admiși în terapie intensivă; aprox 88% dintre ei sunt ventilați mecanic - 500 de paturi de Terapie Intensivă din 800 sunt ocupate cu cazurile Covid. Capacitatea de internare ICU a crescut cu 1/3, prin realocarea urgențelor și transformarea de exemplu a unor centre de traumă în unități Covid.
10% din testele pozitive din primele zile au fost la personalul medical și sunt acum carantinați, majoritatea asimptomatici sau cu febră. După instituirea echipamentelor PPE nu au mai apărut cazuri noi la personalul ICU.
Organizarea de spital din zona roșie a presupus desemnarea unor "centre hub" - de exemplu cele cu posibilități ECMO și unitate de boli infecțioase (15) și Covid units (peste 100), unități dedicate pentru izolare sau cohortare (cohort Covid ICUs), pentru că nu toate spitalele au posibilitatea de izolare în camere individuale cu presiune negativă; unitățile au "clean" și "dirty" circuits distincte. S-a creat o rețea - Covid ICU network, cu unități legate 24/24 de hub, centrul de coordonare fiind contactat în legătură cu alocarea fiecărui nou caz și consiliere pentru deciziile medicale, dacă este cazul. Centrele acestea răspund cam la 100 telefoane pe zi.
S-au oprit operațiile de cronici, se operează doar urgențe, personalul de la anestezie lucrează acum în aceste reanimări. Realocare de tip "disease ICU hubs". Numărul de prezentări în serviciile de urgență a scăzut dramatic!...
Protocolul de admisie presupune triaj în Dept de Urgență și alocare pentru: oxigenoterapie, CPAP sau intubație traheală și ventilație mecanică invazivă (ventilație protectivă și inclusiv spitalele cu mai mică experiență la tratat ARDS au învățat să lucreze repede cu tabelele PEEP/FiO2).
În primele zile s-au epuizat repede sursele de oxigen!
Dintre pacienții selectați pentru CPAP: 20-30% se ameliorează și sunt scoși de pe CPAP, 25% fail- dar se decide de comun acord a nu se escalada suportul de funcții vitale, 50% intubați traheal și ventilați mecanic invaziv.
Tinerii (unii) tolerează bine hipoxemie până la 70-80% saturație și rămân eupnoici, dar există cazuri cu deteriorare bruscă și necesar de VM invazivă.
Parametrii ventilatori sunt în medie PEEP 14 cmH2O și FiO2 0.6. Complianța pulmonară este bună, răspund la PEEP și recrutare. 1/3 necesită poziție pronă cu răspuns bun la proning. Pentru mulți pacienți primele 7 zile se parcurg în regim controlat (cu sedare și, eventual, curarizare).
Sevrarea (conform experienței din China) este lungă, durata VM cam 20 de zile. În China au fost pacienți ventilați și 28 de zile.
În primele zile vârsta medie a celor decedați este de peste 80 de ani, acum este estimată la 65 de ani. Sunt și cazuri internate cu ARDS la tineri, chiar 20 de ani, cu "low comorbidities".
Nu steroizi, nu plasmă de la cazuri vindecate, retrovirale - "compassionate use".
Capacitatea de diagnostic trebuie mărită, chiar dacă acum se pot recunoaște cei pozitivi pe criterii clinice. Au fost și pacienți cu teste negative din exudat, mai ales forme cu afectare de căi aeriene inferioare, la care prelevatul traheo bronșic a fost pozitiv.
ECMO - selecție foarte riguroasă pe criterii etice! Se estimează 20-30 de zile de ventilație mecanică per caz cu risc de a bloca resursele de VM.
Prognoza regională este de aprox 2.000 de cazuri critice în următoarele 2 săptămâni. Plafonarea numărului de cazuri noi pare și efectul măsurilor de limitare a circulației populației ("containment"). Dar guvernanții par greu de convins că face parte din soluție.
AVOID SPREAD! AVOID CROWDING! (Evitați răspândirea! Evitați aglomerația!)
Este esențial mai ales ca grupele vulnerabile: vârstnici, imunodeprimați, cei cu comorbidități să evite locuri aglomerate! Educația întregii populații este decisivă!", a arătat dr Elena Copaciu.
-
-
-
Carnea care protejează creierul de Alzheimer23.03.2026, 16:17
-
-
Metoda care elimină grăsimea de pe burtă fără efort23.03.2026, 14:39
De ce apar mereu noi variante COVID. Ce s-a aflat despre boală
COVID, impact asupra creierului. Reduce nivelul de cortizol
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
Impactul pe termen lung al COVID-19: Simptome persistente și efecte asupra calității vieții
Creștere semnificativă a cazurilor noi de COVID-19
Explozie neașteptată a COVID-19 în România. Cazurile noi se dublează într-o săptămână, iar reinfecțiile alarmante iau amploare!
Cum au fost afectați diabeticii de COVID. Ce s-a aflat abia acum
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Originea COVID-19 rămâne un mister. Ce ascunde China? Ce s-a întâmplat, de fapt, în Wuhan
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
SUA restrânge condiţiile de acces la vaccinurile anti-COVID-19. Cine mai are voie să se vaccineze
De ce copiii care răcesc mai des sunt mai protejați de COVID-19. Explicațiile cercetătorilor
Studiu NIH: Testele de laborator, incerte pentru diagnosticul de long-COVID
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
Ce se întâmplă dacă ai avut COVID. Legătura dură cu AVC și Parkinson
COVID, încă un efect negativ. Duce la hipertensiune arterială și boli cardiovasculare
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
COVID-19 a demonstrat că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
Formele ușoare de COVID-19, impact asupra inimii
Infecția cu COVID în sarcină, legată de risc dublu de autism la bebeluși
Cum ne afectează oboseala cronică și Long COVID corpul
Ce se întâmplă cu cei care NU au avut COVID
EXCLUSIV Creierul, afectat dramatic de pandemia de COVID. Valentin-Veron Toma: Sunt mai multe forme de psihoză, de demență. E o accelerare a unor fenomene care păreau să fie într-un ritm mai lent
Celule zombie în vasele de sânge. Uite ce s-a întâmplat cu sângele tău dacă ai avut COVID
Long-COVID lovește femeile mai mult decât bărbații. Efectul secundar care apare la femeile de peste 40 de ani
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Numărul cazurilor de COVID 19 scade, dar reinfectările continuă să crească. Ce trebuie să știi
Long COVID, impact asupra creierului. Crește riscul de boli neurodegenerative
Pandemia de COVID-19 rămâne doar un subiect tabu în China, la 5 ani de la anunțul primului deces legat de virus
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
