Dr Gabriel Diaconu, sfaturi pentru rezistența la uzura mentală la Terapie Intensivă. Coronavirus
Dr Gabriel Diaconu, medic psihiatru, a realizat un scurt îndreptar dedicat colegilor săi de breaslă de la Anestezie-Terapie Intensivă, cu recomandări pentru rezistența la uzura...
Scurt îndreptar pentru echipele de medicii ATI care vor prelua pacienți cu pneumonie Covid-19, realizat de dr Gabriel Diaconu, medic psihiatru, și publicat pe pagina sa de Facebook. „Nu fac referire aici la procedurile, protocoalele tehnice etc. Le știți. Adaug, în schimb, elemente care să crească randamentul echipelor, să prevină uzura și să identifice precoce burnout-ul", a notat medicul.
Iată recomandările sale:
„ 1. Asigurați-vă că echipa își vorbește pe nume și că ați identificat tot personalul implicat în actul medical. Având în vedere că se vor schimba echipe, și vor fi deplasate în zone cu nevoi variabil crescânde, o soluție este ca oamenii să poarte, scris cu literă mare, un sticker cu numele mic. E mult mai util în comunicație să îl folosești, decât apelativul profesional sau de politețe. În plus favorizează alianța echipei.
2. Creați de acum planul de rotație, dar și scenariul de umplere 100%, 150% și 200%. Identificați persoanele cu vulnerabilitate suplimentară fie i) prin vârstă, ii) probleme de sănătate asociate iii) experiență de viață și de muncă. Inițial cazurile au o dinamică abruptă, după care plafon, după care merg fie spre exitus fie rezolvare. Proceduri, proceduri, proceduri. Nu e loc de artă. Checklist pentru fiecare manevră medicală.
3. Dacă aveți psiholog atașat secției de ATI, trebuie să fie inclus în echipa terapeutică. Dacă nu aveți, CEREȚI! E crucial ca medicul care tocmai a pierdut un pacient să fie lăsat să degajeze emoție într-un spațiu de siguranță, cu un profesionist. Idem asistentă. Eadem infirmieră.
4. Exersați mindfulness, reduceți consumul de stimulente, cafea, alcool, tutun. E un maraton. Am experiența intervențiilor trecute, unde în prima săptămână voluntariatul a fost extraordinar, ca și solidaritatea, dar apoi s-a instalat, treptat, epuizarea și numărul greșelilor medicale a crescut. Planul vostru trebuie să fie făcut pe următoarele 4 – 6 săptămâni.
5. Tot ce înseamnă procedură medicală, intervenție chirurgicală etc amânabilă trebuie amânată acum. Turele de noapte trebuie reduse pentru ca personalul să aibă rezervă de somn, îndeosebi în ce privește personalul care are 10+ ani vechime, în speță medicii și asistenții 40+ ani. Familiile trebuie informate despre faptul că medicul de ATI este extrem de expus, și conduita imediat următoare trebuie să fie conformă. Carantină la spital, carantină și acasă. Cu dezinfecția corectă a suprafețelor. NU luați echipament de spital acasă, y compris halat. Fiecare spital trebuie să aibă circuit de dezinfectate a echipamentului textil, dacă nu poate fi de unică folosință.
6. Semnele instalării stressului ocupațional sunt: apatie, momente de agitație psihică, cinism, stări depresive, anxietate, activare neurovegetativă persistentă (puls crescut, transpirații, tensiune arterială oscilantă). Știm, deja, că timpul mediu de instalare a burnout-ului, în astfel de scenarii, este de 6 – 8 săptămâni. Dar știm și că, dacă intervenția și debrief-ul psihologic sunt introduse precoce, ele pot mitiga epuizarea profesională, și creștere performanța sub stress.
Suntem alături de voi. Curaj, cu teamă. Pentru că fără teamă n-are cum fi curaj” a notat psihiatrul, pe pagina sa.
-
-
-
Ce se întâmplă, de fapt, dacă visezi în timpul anesteziei14.06.2026, 20:00
-
-
Probleme pulmonare ascunse, descoperite la copiii cu long-COVID
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
De ce copiii care răcesc mai des sunt mai protejați de COVID-19. Explicațiile cercetătorilor
EXCLUSIV Paxlovid: când apare în România, cine îl poate lua. Cum acționează nirmatrelvir și ritonavir, substanțele din Paxlovid. Rafila: S-a semnat contractul. Va fi disponibil la recomandarea medicului
Ce se întâmplă cu cei care NU au avut COVID
Ceața cerebrală din Long COVID, descifrată. De ce milioane de oameni au pierderi de memorie
Creștere îngrijorătoare a cazurilor COVID-19 în România
Boala fatală asociată cu COVID. Poate fi declanșată și de infecțiile ușoare. Cum se manifestă
COVID-19 revine în România. Medicii, semnal de alarmă
Impactul pe termen lung al COVID-19: Simptome persistente și efecte asupra calității vieții
Greșeala teribilă din pandemia de COVID care a ucis zeci de mii de oameni
CIA afirmă că, cel mai probabil, "COVID-19 a apărut dintr-un laborator": O scurgere de la Institutul de Virologie din Wuhan
CIA afirmă că "cel mai probabil" COVID-19 a provenit dintr-un laborator.
OMS a definit boala răspândită "prin aer", după confuzia din perioada COVID. Oamenii de știință spun că "ar fi putut să coste vieți"
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
MIS-C, complicația pediatrică a COVID. Boala, confundată de sistemul imunitar al copiilor
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
Creștere semnificativă a cazurilor noi de COVID-19
Explozie neașteptată a COVID-19 în România. Cazurile noi se dublează într-o săptămână, iar reinfecțiile alarmante iau amploare!
S-au descoperit inflamaţii și umflături în creier la persoanele cu long-COVID
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Evoluția COVID-19 în România. Datele surpriză care dau peste cap previziunile specialiștilor
Creierul afectat de COVID-19. Trunchiul cerebral, cheia simptomelor pe termen lung
De ce apar mereu noi variante COVID. Ce s-a aflat despre boală
Cum au fost afectați diabeticii de COVID. Ce s-a aflat abia acum
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
