Dr. Mihai Craiu: urmașii dacilor, posibil avantaj genetic în fața noului coronavirus
Doctorul Mihai Craiu a arătat o posibilă explicație a faptului că unele persoane sunt mai protejate decât altele în fața infecției cu noul coronavirus. Este posibil ca genetica să aibă o importanță...
Doctorul Mihai Craiu a arătat, într-o postare pe pagina sa de socializare, că o posibilă explicație a faptului că unele persoane sunt mai protejate decât altele în fața infecției cu noul coronavirus ar putea fi legată de genetică. El chiar face o comparație, pentru o mai bună vizualizare a felului în care virusul pătrunde în organism și se lipește de celula umană.
Potrivit lui, genetica are un rol important. Iată ce a scris:
„Mai mulți experți au dovedit că noul coronavirus intră în corpul nostru cu ajutorul unui receptor special, de la suprafața celulelor din căile aeriene sau din tractul digestiv. Aceștia se numesc receptori pentru ACE2 (angiotensin converting enzyme)
Buuun.... Dar ce fac ACE2 ?
Receptorii pentru angiotensin-convertază sunt asemănatori zonei de andocare de pe Stația Orbitală. Adică Navetele spațiale (noul coronavirus) se cuplează cu Stația Orbitală (celula umană care are receptori ACE2) DOAR DACĂ se realizează, inainte de cuplare, o conexiune perfectă intre cele două, prin intermediul unui braț telescopic. Cu brațul acesta seamăna proteina de fuziune, in formă de suliță (spike-protein), a lui SARS-CoV-2.
Cuplarea dintre coronavirus și celula umană presupune o potrivire perfectă (cum ar fi cea dintre cheia noastră din buzunar si broasca ușii de la propria casă)...
Ce ne facem dacă nu avem o potrivire perfectă între cheie și broască? Între Navetă spațială si Stația orbitală??
Nu se realizează procesul dorit. Adică nu deschidem ușa, nu cuplăm naveta (coronavirusul) la Stația orbitală (celula umană).
Si în acest fel sunt infectate mai puține celule și apare o infecție COVID-19 mai puțin gravă. Când există mai puțini receptori ACE2 la suprafața celulei ar putea fi infecția mai blândă. Cum e la copil. Receptorii ACE2 sunt foarte puțini la naștere si se dezvoltă odată cu vârsta.
Acești receptori ACE2 sunt codificați (ca ORICE ALTĂ proteină din corpul nostru) de o genă. Care poate avea variante diferite, de la un grup de oameni la altul. Sunt descrise aceste variații sub numele de polimorfism. Adică mai multe forme pentru aceeasi genă.
Cel mai frecvent polimorfism al genei pentru receptorii de angiotensin-convertază este cel de tip ACE2 I (de la Insertion si nu de la cifra 1 cum a înteles eronat jurnalistul belgian) si respectiv ACE2 D (de la Deletion).
În acest studiu rezultă că apare o evoluție mai blândă a COVID-19 la acele grupuri de persoane care au polimorfismul ACE2 D. Acest polimorfism este prezent mai frecvent în Europa de Est și Centrală, precum si în Scandinavia, si mai rar în Europa de Vest.
Râzând puțin, rezultă că suntem mai mult urmașii Dacilor liberi decât ai Romei antice.
Până la urmă, contează mai mult, în evoluția pandemiei, distanțarea socială, masca și igiena mâinilor, decât orice altceva. Dar ne mai ajută și genele...”
El a publicat și două linkuri către articole care susțin această teorie. Cele două articole pot fi citite aici și aici.
-
-
-
-
Aspirina scade riscul de cancer de colon cu până la 50%13.12.2025, 19:06
-
Șoriciul, aperitivul de sezon pe care nu trebuie să-l ratezi13.12.2025, 18:02
Noile vaccinuri anti-COVID-19, autorizate de FDA pentru persoanele peste 65 de ani
Cazurile COVID-19, în creștere în Europa: Doar jumătate dintre țări au raportat decesele cauzate de COVID
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
Impactul COVID-19 asupra Europei. România și Bulgaria, țările cu cea mai ridicată mortalitate
COVID-19, evoluție neașteptată
COVID, impact pe termen lung asupra sistemului imunitar. Schimbările sunt semnificative
Ai rămas fără miros după COVID? Cât timp poate persista problema
Long COVID persistă mult după vindecare. De ce se întâmplă lucrul acesta
COVID, asociat cu o boală autoimună dureroasă. Apare la peste un an de la infectare
COVID, efecte devastatoare. Leziuni severe, silențioase cu efecte îngrijorătoare pe termen lung
Ce s-a aflat despre antiviralele folosite pentru tratarea COVID-19. Cât de eficiente sunt remdesivir, molnupiravir și ritonavir. Cât de rapid trebuie administrate pentru a avea efect
Greșeala teribilă din pandemia de COVID care a ucis zeci de mii de oameni
EXCLUSIV Ce să faci după un test pozitiv COVID-19. Cât timp mai trebuie să te izolezi. Prof. dr. Simin Aysel Florescu explică
Celule zombie în vasele de sânge. Uite ce s-a întâmplat cu sângele tău dacă ai avut COVID
UE cumpără vaccinuri pentru a se pregăti pentru următoarea pandemie
Uniunea Europeană achiziționează vaccinuri pentru a se pregăti pentru următoarea pandemie.
NB.1.8.1, noua variantă COVID care stimulează infecțiile. Care sunt simptomele
COVID, impact major asupra creierului. Efectele vizibile chiar și după 3 ani de la infectare
Cum ne afectează oboseala cronică și Long COVID corpul
Medicament pentru COVID, retras din UE. Pastila a avut de suferit după ce s-a constatat că are o eficacitate de doar 30%
Merck și Ridgeback retrag cererea pentru medicamentul COVID în Uniunea Europeană.
UE a semnat un contract pe 4 ani cu Moderna pentru vaccinuri împotriva COVID-19
Comisia Europeană a semnat cu Moderna un contract pe 4 ani pentru vaccinurile anti-COVID-19.
Vaccinul COVID-19, investiție medicală care a salvat vieți și bani, arată cel mai recent studiu
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
