Dr Laura Zarafin, medic primar ATI la Spitalul Colentina spune că scandalul iscat în jurul Remdesivirului este inutil.
„Când acuzați că nu se administrează Remdesivir pacienților cu COVID, gândiți-vă la câteva lucruri
- nu există Remdesivir pe piață la discreție, pentru că sunt mult prea mulți infectați,
- costul acestui antiviral este extrem de mare,
- nu s-a dovedit științific, prin studii randomizate, dublu orb etc cum că ar avea vreun beneficiu substanțial,
- se pare că ar avea efecte benefice când este administrat în primele ore de la debutul simptomatologiei sau în primele ore de la infectare (extrem de greu de stabilit asta)
- administrarea de Remdesivir, după cum spune chiar firma producătoare, scurtează durata evoluției clinice a bolii cu 2-4 zile, deci nu garantează evoluția spre vindecare
Înainte de a face apologia unui medicament extrem de scump și aflat încă în faza de studiu, nu ar fi mai bine să ne focalizăm pe prevenție? Numai întreb!!! Vine sezonul rece, vom fi nevoiți să stăm în încăperi, în spații închise, în săli de clasă, în birouri, nu mai spun de spațiile din spitale (acolo unde încărcătura virală este mare). Nu ar fi momentul să ne gândim la sistemul de ventilare a acestor spații pentru a nu crește riscul de infectare, în loc să acuzăm lipsa unui antiviral cu eficacitate discutabilă și atât de scump încât nicio țară din lume nu își permite să îl administreze tuturor infectaților? Doar întreb!!”, scrie dr Laura Zarafin, pe pagina sa de Facebook.
NU știe nimeni tratamentul pentru COVID-19
Medicul arată că sunt factori care cresc riscul de infectare și de a face o formă gravă de COVID-19, la care ar trebui să ne gândim.
„În plus, COVID 19 este o boală virală, virusul SARS CoV-2 face parte din familia coronavirusurilor. Factorii care influențează forma de boală se pare că sunt:
- nr de receptori ACE2 din nas (mai mulți la bărbați și la persoanele ce suferă de obezitate),
- s-au studiat 2 perechi de frați tineri care au făcut toți patru forme severe de COVID și s-a constatat o mutație pe cromozomul X (pentru că bărbații au un singur cromozom X, asta ar explica încă odată predominanța formelor severe la bărbați)
- determinarea genetică a tipului de sistem imunitar,
- cei ce nu răspund rapid prin creșterea producției de interferon 1 se pare că își hiperactivează producția de citokine în încercarea de a învinge virusul și tocmai această reacție exagerată duce la inflamația endoteliului vascular și ulterior la crearea trombilor (cheagurilor) în vasele pulmonare, dar și în vasele cerebrale, renale, în vasele de la nivelul inimii, intestinelor etc.
- COVID 19, deși boală cu transmitere aerogenă, pare a fi mai degrabă o boală a endoteliului vascular; asta explică și de ce nu e vorba de un ARDS „tipic”, în sensul că intubația nu rezolvă hipoxemia.
- ventilatoarele nu au eficiență când ajungem la intubație cu ventilație invazivă; ventilația non invazivă, de orice fel, inclusiv highflow poate să fie mult mai eficientă,
- În formele severe este esențială administrarea de corticosteroizi, anticoagulant, anti IL 6 / anti IL1 ; antibiotice numai în caz de suprainfecție bacteriană (conform antibiogramei) și OXIGENOTERAPIA,
Nu ne mai certați că nu tratăm boala COVID 19, pentru că nu știe nimeni de fapt, la momentul actual, care este tratamentul eficace.
Se fac zeci - sute de studii și încercări de terapii, de la antivirale și combinații de antivirale până la anticorpi de sinteză și/ sau plasma hiperimună sau hemofiltrare, interferon etc.” A arătat dr Laura Zarafin.
E spune și că în astfel de condiții nu e cazul să blamăm.
„Nu aruncați în spațiul public acuzații de genul „nu a primit Remdesivir”!!! Sunt aberante!!
Revin - nu există tratament antiviral cu eficacitate 100%, iar țările civilizate la care ne tot uităm cu jind NU tratează asimptomaticii, nici pe cei cu forme ușoare,
NU îi internează; îi izolează la domiciliu 7-11 zile, timp în care se monitorizează telefonic saturația și starea clinică.
Nu mai bine renunțăm la venin, știri de senzație, acuze și ne concentrăm pe organizare și pe cei care chiar au nevoie de internare în spital?”, punctează dr Laura Zarafin.
