Şcolile nu au fost, în mod general, un factor de supra-răspândire a coronavirusului şi doar în cazuri excepţionale au devenit sursă de transmitere a COVID-19, mai ales când nu au fost respectate măsurile de...
Organizaţia Mondială a Sănătăţii a coroborat evidenţele ştiinţifice constatate anul trecut legate de rolul copiilor în pandemie, o temă căreia i-a dedicat raportul său săptămânal.
Printre principalele concluzii figurează şi faptul că şcolile au reflectat situaţia epidemică a comunităţii din care fac parte şi că ,atunci când transmiterea virusului este scăzută la nivel comunitar, copiii şi centrele de învăţământ nu au devenit focare de contagiere cu COVID-19. În schimb, când numărul cazurilor a crescut în rândul populaţiei, cum s-a observat în ultimele trei luni în mai multe părţi ale lumii, măsurile preventive şi de protecţie din şcoli devin indispensabile.
Situaţia nu este aceeaşi în ce priveşte învăţământul primar şi cel secundar, cel din urmă necesitând măsuri preventive întărite, astfel încât adolescenţii să aibă contacte limitate în afara spaţiului de învăţământ şi cel familial. Potrivit cifrelor OMS, copiii şi adolescenţii cu vârste de sub 18 ani au reprezentat anul trecut, doar 8% din cazurile globale de COVID-19 , deşi ei reprezintă 29% din populaţia mondială.
Raportul OMS confirmă, încă o dată, că acest grup de vârstă obişnuieşte să prezinte simptome uşoare sau sunt chiar asimptomatice la infecţie, iar probabilităţile ca minorii să fie spitalizaţi sau să aibă un sfârşit tragic sunt foarte mici, comparativ cu adulţii. În 2020, doar 0,2 % dintre decese au corespuns celor cu vârste de sub 20 de ani.
Potrivit unor studii, numărul contagierilor din şcoli a fost mai ridicat în rândul personalului de învăţământ şi al angajaţilor, decât cel din rândul elevilor. Cazurile de contagiere între elevi au fost de asemenea sporadice.
Datele ştiinţifice coroborate sugerează însă că personalul din învăţământ are un risc mai mare de contagiere decât populaţia în general. În schimb, un studiu realizat de Marea Britanie arată că cei care lucrează în şcoli au un risc mai mic de infectare decât angajaţii din alte sectoare.
Un alt studiu, realizat în SUA în rândul a 57.000 de angajaţi în domeniul îngrijirii copiilor, relevă că aceştia nu au un risc mai mare de a se infecta. În faţa apariţiei noilor variante ale coronavirusului SARS-CoV-2 potenţial mai contagioase, OMS este de părere că trebuie făcute analize suplimentare pe categorii de gen şi vârstă şi trebuie verificat dacă au un impact diferit în ce-i priveşte pe copiii, scrie Agerpres.
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
Ce trebuie să știm despre varianta EG.5 a COVID-19. Ce este, care sunt simptomele și ce o diferențiază de restul variantelor COVID-19.
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
Asta s-a aflat acum despre COVID. Persoanele infectate sunt afectate grav.
Medicul Carmen Dorobăț ne-a vorbit despre noua variantă COVID-19, EG. 5, care a început să îngrijoreze oamenii în această perioadă.
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
