Şcolile nu au fost, în mod general, un factor de supra-răspândire a coronavirusului şi doar în cazuri excepţionale au devenit sursă de transmitere a COVID-19, mai ales când nu au fost respectate măsurile de...
Organizaţia Mondială a Sănătăţii a coroborat evidenţele ştiinţifice constatate anul trecut legate de rolul copiilor în pandemie, o temă căreia i-a dedicat raportul său săptămânal.
Printre principalele concluzii figurează şi faptul că şcolile au reflectat situaţia epidemică a comunităţii din care fac parte şi că ,atunci când transmiterea virusului este scăzută la nivel comunitar, copiii şi centrele de învăţământ nu au devenit focare de contagiere cu COVID-19. În schimb, când numărul cazurilor a crescut în rândul populaţiei, cum s-a observat în ultimele trei luni în mai multe părţi ale lumii, măsurile preventive şi de protecţie din şcoli devin indispensabile.
Situaţia nu este aceeaşi în ce priveşte învăţământul primar şi cel secundar, cel din urmă necesitând măsuri preventive întărite, astfel încât adolescenţii să aibă contacte limitate în afara spaţiului de învăţământ şi cel familial. Potrivit cifrelor OMS, copiii şi adolescenţii cu vârste de sub 18 ani au reprezentat anul trecut, doar 8% din cazurile globale de COVID-19 , deşi ei reprezintă 29% din populaţia mondială.
Raportul OMS confirmă, încă o dată, că acest grup de vârstă obişnuieşte să prezinte simptome uşoare sau sunt chiar asimptomatice la infecţie, iar probabilităţile ca minorii să fie spitalizaţi sau să aibă un sfârşit tragic sunt foarte mici, comparativ cu adulţii. În 2020, doar 0,2 % dintre decese au corespuns celor cu vârste de sub 20 de ani.
Potrivit unor studii, numărul contagierilor din şcoli a fost mai ridicat în rândul personalului de învăţământ şi al angajaţilor, decât cel din rândul elevilor. Cazurile de contagiere între elevi au fost de asemenea sporadice.
Datele ştiinţifice coroborate sugerează însă că personalul din învăţământ are un risc mai mare de contagiere decât populaţia în general. În schimb, un studiu realizat de Marea Britanie arată că cei care lucrează în şcoli au un risc mai mic de infectare decât angajaţii din alte sectoare.
Un alt studiu, realizat în SUA în rândul a 57.000 de angajaţi în domeniul îngrijirii copiilor, relevă că aceştia nu au un risc mai mare de a se infecta. În faţa apariţiei noilor variante ale coronavirusului SARS-CoV-2 potenţial mai contagioase, OMS este de părere că trebuie făcute analize suplimentare pe categorii de gen şi vârstă şi trebuie verificat dacă au un impact diferit în ce-i priveşte pe copiii, scrie Agerpres.
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
China publică o cartă albă în care exclude posibilitatea ca Wuhan să fie originea "naturală" a virusului SARS-CoV-2.
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
