Pericolul variantei Omicron de COVID, venită Africa de Sud. Dr Gabriel Diaconu: avem timp doar două săptămâni

Cunoscutul medic Gabriel Diaconu trece în revistă lucrurile pe care le știm sau nu le știm despre această nouă variantă de Coronavirus – numită Omicron - care se răspândește în lume și care a fost declarată ca fiind „îngrijorătoare”: 

„Nori. Covid 3.0, varianta ”Omicron”. Partea bună. Partea rea. Partea urâtă. (...)

Virusurile, la scală, spun povestea evoluției prin selecție naturală de la originile vieții și până în prezent. Dar nu oricum, ci cu o rapiditate uluitoare. Timpul curge altfel pentru virusuri. Fereastra lor de viață este atât de scurtă, habitatul lor atât de ostil, încât o genealogie a unei tulpini virale merge de la stră-, stră-, stră-bunici până la copii și nepoți, respectiv stră-nepoți, într-o perioadă foarte scurtă de timp. 

Intră în discuție COVID-19, varianta Omicron. Omicron a fost identificat acum câteva săptămâni în Africa de Sud, deși tulpina circula deja de o perioadă în zona Africii australe, iar probele prelevate cu Omicron proveneau din Botswana. Omicron urmează, ca VOC (variantă de preocupare) tulpinilor Delta Plus, Delta, Gamma, Beta și Alpha de coronavirus tip SARS-CoV-2. 

Drept urmare, Omicron este un stră-, stră-, stră-nepot al variantei identificate în Wuhan, China, acum doi ani. Împărtășește majoritatea proprietăților de bază ale tulpinii Alpha, dar se deosebește de ea în multe privințe. Nu reprezintă o nouă „specie” de coronavirus, dar este una care se aseamănă din ce în ce mai puțin cu strămoșul cunoscut. 

De ce face virusul treaba asta? Simplu: vrea să trăiască. Își caută locul. 

Un lucru care scapă judecății majorității oamenilor este că, în drum spre Omicron, atâtea alte tulpini au devenit extincte. Mai sunt unele care, deși au căpătat varii proprietăți care să le adapteze, nu s-au „răspândit”, și deja au un caracter ciclic, stabil, într-o populație pe care o pot infecta, dar n-o mai omoară la fel, încât deja acolo s-a stabilit un echilibru „virus contra gazdă”. 

Dar Delta, spre exemplu, a prins ca focul miriștea populația gazdă, aici omul, și a infectat zeci de milioane de oameni. 

Va putea Omicron să facă același lucru? 

Ar putea. Are de partea lui, în primul rând, sisteme de „acces” în organism mult mai performante decât aveau strămoșii lui, și ceva mai performante decât Delta. 
Ca să intre în celulă, unde se înmulțește obligatoriu (căci fără celulă virusul moare), SARS-CoV-2 are, pe suprafață, niște proteine care-l „agață”, și apoi îl introduc, în mediul din interior, prin membrana celulară. Proteinele „cârlig” (spike) au niște zone remarcabile pe suprafața lor, pe care le numim RBD (domenii regionale de legare) pe care părți reciproce de pe celulă le „recunosc” în mod aberant. 

De la Alpha, prin Beta, Gamma, Delta și Delta Plus, astăzi Omicron, proteinele S au evoluat foarte mult. În spatele evoluției stau mutațiile codului genetic viral. 
Niciuna dintre aceste mutații nu a schimbat structura regiunii prin care proteina se leagă de receptorul ei preferat. Dar unele au făcut ca, să zicem, acel loc foarte special să fie „ferit” de identificarea în fața paznicilor imunitari ai gazdei. Să fie „ascuns”. Să mimeze, chimic, părți ale fiziologiei firești a gazdei, încât virusul, și pofta lui de viață, să nu fie omorât la poarta de intrare sau pe drumul lui spre destinație.

Numărul mutațiilor pe care le are Omicron (că sunt 30, 50 sau 15) este mai puțin important. Ce contează foarte mult este că unele dintre ele, deja, au fost legate de anumite proprietăți ale Corona. Spre exemplu viteza cu care începe să se replice. Sau rezistența pe care o are în fața imunității. Respectiv cât de transmisibil este de la o gazdă la alta. Sau cât de ușor poate fi neutralizat printr-o anumită linie de apărare, recte cea care folosește anticorpi.

Ce nu știm?

Nu știm dacă Omicron are capacitatea să infecteze, respectiv să se înmulțească, într-o gazdă care s-a întâlnit anterior, și are imunitate la, o altă tulpină de SARS-CoV-2. La fel de bine nu știm în ce măsură are capacitatea să infecteze, respectiv să se înmulțească, într-un organism anterior stimulat imunitar prin vaccin. 

Nu știm, dar asta nu înseamnă că suntem orbi. Omicron nu intră într-o arenă „naivă”, virgină, cum a fost Alpha. De fapt, Omicron se luptă acum cu celelalte tulpini, cu care concurează pentru cât de repede poate „acapara” gazde. Dacă nu le acaparează în timp util, Omicron va dispărea. Deocamdată Delta este suprem. 

Delta, care a făcut ca Delta Plus, spre exemplu, să nu aibă o șansă (deși și Delta Plus avea multe proprietăți similare Omicron). 

Pe de altă parte, Omicron infectează cu o rapiditate uluitor de mare, comparativ cu Delta. Este avantajul dat de noile formulări ale proteinei Spike. La fel de bine cum, în populațiile deja ”natural” imunizate, sau cu imunitate hibridă („vaccin” + „boală”) s-ar putea ca Omicron să nu aibă un mediu foarte prielnic. 

Antrenamentul imunității prin vaccin, sau rapel vaccinal, chiar și la persoanele care s-au ”întâlnit” cu COVID-19 în ultimii doi ani, cu variante anterioare lui Omicron (că au fost Alpha, Beta, Gamma sau Delta) este, sper că a devenit evident, obligatoriu. 

La fel cum vaccinul, de vreme ce nu conferă protecție „la poarta de intrare”, este insuficient ca măsură de protecție a populației, cât individului. Aici puterea este în numere, și cunoașterea stării de imunitate a unor comunități largi, chiar imense, de oameni. 

Căci Omicron „sare” de pe o gazdă pe alta foarte repede. Drept urmare dacă nici n-ai făcut boala, dar nici nu te-ai vaccinat, devine aproape cert că te vei întâlni cu tulpina nouă, într-o lume fără bariere. Cât de repede?

Cunoscând ce știm, deja, despre istoria COVID-19 pe planetă, reperele sunt următoarele: 

1. de la identificarea SARS-CoV-2 (Alpha/Wuhan) pe teritoriul Chinei, până la primul caz în România, au trecut aproximativ două luni.
2. de la identificarea tulpinii Kent, până la primele cazuri pe teritoriul României, au trecut câteva săptămâni.
3. de la identificarea primei tulpini așa -zis „sud-africane”, până la primul caz pe teritoriul României, a trecut mai puțin de o săptămână.

Drept urmare Omicron, identificat deunăzi pe teritoriul Europei, are mari șanse să ajungă în România în următoarele zile/ săptămână. Dacă nu cumva e deja aici.
Carevasăzică, la sosire, se întâlnește cu mai multe feluri de oameni. 

Sunt unii imunizați după boală. Care boală? Boala cu Alpha, cu Beta, cu Gamma sau cu Delta? Nu știm. Dar teama este că s-ar putea ca Omicron să fie infecțios și la cei anterior trecuți prin COVID-19.

Mai sunt unii imunizați vaccinal, dar ne-trecuți prin boală. Din ceea ce știm, deocamdată, vaccinul nu protejează pentru Omicron la fel de bine ca pentru tulpinile anterioare. Deocamdată cazurile studiate sunt cu simptome ușoare/ foarte ușoare, la persoane anterior vaccinate cu schemă completă. Dar, chiar și așa, oamenii au fost infecțioși.

Unii mai sunt și imunizați vaccinal, și trecuți prin boală (după - recent - contactul cu Beta, Gamma sau Delta). 

Aceștia din urmă s-ar putea, dintre toți, să fie cel mai bine echipați să facă față Omicron. La fel de bine cum, boală+vaccin nu înseamnă că, în anumite populații, noua variantă nu-și va face loc.

Cine sunt cei vulnerabili? 

De departe cei mai vulnerabili sunt cei care nici nu sunt vaccinați, nici boala n-au făcut-o, încă. Pentru ei este urgent să-și facă vaccinul.

Apoi persoanele bolnave, în vârstă, sau cu probleme știute ori neștiute de imunitate. 

Copiii. Copiii sunt vulnerabili nu prin riscul de moarte, cât prin riscul de complicații. Nu știm încă toate abilitățile Omicron. 

Ce știm despre variantele anterioare este că, deja, lasă unele sechele - indiferent de vârsta persoanei - care afectează organele interne, de la plămân, la creier, rinichi, inimă sau sânge. Dar speranța că noua tulpină de coronavirus va fi mai „cuminte” e nerealistă. 

Cât timp avem la dispoziție?

Maxim două săptămâni. 

Noi abia coborâm de pe Golgota răspândirii Delta. Încă avem peste 1000 de persoane în spital/ ATI. Speculăm că am dovedit cel mai recent val prin vaccinare și imunizare după boală, dar nu știm în ce măsură. Și nu știm, la sosire, ce va găsi Omicron în România. 

S-ar putea să vedem, în următoarele 10 - 14 zile, o schimbare de atmosferă. În acest răstimp suntem obligați să ne pregătim, cât de bine putem, unii și ceilalți. 
Imperativa vieții este să trăiască. Asta vrea și virusul. Asta vrem și noi. Noi ne descurcăm fără el. El nu se descurcă fără noi. E un război pe care nu l-am căutat, dar pe care trebuie să-l ducem. 

#medicinromania #COVID19”, a scris dr Gabriel Diaconu, pe pagina sa de Facebook.