Purtarea măștii nu reduce nivelul de oxigen
Masca de protecţie nu reduce cantitatea necesară de oxigen, confirmă un nou studiu ale cărui constatări contracarează un mit comun, conform căruia purtarea acestui accesoriu ar fi nesănătoasă....
Afirmaţiile potrivit cărora măştile reduc aportul de oxigen, provoacă "intoxicaţie" cu dioxid de carbon sau slăbesc sistemul imunitar au câştigat teren, alimentate parţial de informaţiile care circulă pe reţelele sociale. În acelaşi timp, autorităţile sanitare - inclusiv Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi American Lung Association - au emis informaţii care demistifică aceste mituri. Cu toate acestea, astfel de afirmaţii persistă. De aceea, cercetătorii de la Universitatea McMaster din Canada şi-au propus să testeze afirmaţiile. Ei au oferit unui număr de douăzeci şi cinci de adulţi - cu vârsta medie de 76,5 ani - oximetre portabile pentru a-şi măsura nivelul de oxigen din sânge în timp ce purtau mască de protecţie, precum şi înainte şi după.
Cercetătorii nu au identificat semne de hipoxie, sau reducerea oxigenului din sânge. "Acest lucru susţine ceea ce cunoşteam deja", a declarat doctor Aaron Glatt, specialist în boli infecţioase care nu a fost implicat în studiu. "Nu există o reducere a oxigenului ca urmare a purtării unei măşti", a adăugat el. Unele persoane se pot simţi inconfortabil purtând o mască, a menţionat Glatt, purtător de cuvânt în cadrul Societăţii pentru Boli Infecţioase din America. Însă, aceasta nu este o scuză pentru a nu face acest lucru, a spus el. "Eu privesc măştile ca pe centurile de siguranţă", a spus Glatt. "Nu sunt neapărat confortabile, dar protejează", a precizat specialistul. Pentru acest studiu, echipa condusă de doctor Noel Chan a oferit fiecărui participant măşti de protecţie, de unică folosinţă, în trei straturi, non-medicale.
Voluntarii le-au purtat în timpul activităţilor zilnice de rutină sau în repaus şi au utilizat pulsioximetrul pentru a-şi monitoriza nivelul de oxigen timp de o oră înainte de a purta masca, în timp ce o purtau o oră şi o oră după aceea. Nu au existat reduceri ale saturaţiei de oxigen din sânge. În medie, saturaţia de oxigen a fost de 96,1% înainte ca participanţii să poarte masca, şi apoi uşor mai ridicată în timp ce purtau masca şi ulterior - 96,5%, respectiv, 96,3%.
Constatările au fost publicate online în Journal of the American Medical Association. "Studiul nostru nu susţine afirmaţiile conform cărora măştile sunt periculoase", a spus Chan. Chan a admis că acest studiu a fost unul restrâns şi a avut limitări. De exemplu, au fost excluse persoanele cu afecţiuni cardiace sau pulmonare, care le-ar putea provoca probleme de respiraţie chiar şi în repaus. Cercetarea s-a concentrat însă asupra adulţilor mai în vârstă, care probabil ar fi mai vulnerabili la orice scădere a nivelului de oxigen în urma purtării măştii, a notat Chan. Cu toate acestea, nu au apărut probleme.
"Acesta este doar un studiu restrâns", a spus Chan, "dar sper că va oferi oamenilor o oarecare garanţie". O întrebare pe care oamenii şi-o pun adesea este dacă pot face exerciţii cu o mască. În acest studiu, participanţii nu au realizat exerciţii, deci nu este clar dacă acest lucru ar fi cauzat o scădere a nivelului de oxigen. Glatt a declarat că oamenii pot renunţa la mască dacă ies afară la plimbare sau să alerge şi nimeni altcineva nu se află în apropiere. "Dacă veţi întâlni alţi oameni, purtaţi totuşi o mască", a spus el.
Centrele pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC) din Statele Unite recomandă majorităţii oamenilor să poarte mască atunci când sunt în public - una care are cel puţin două straturi de ţesătură şi este fixată peste gură şi nas. Excepţie fac copiii cu vârsta sub 2 ani şi persoanele cu afecţiuni medicale care îngreunează respiraţia, notează UPI. Chan a indicat că oamenii ar trebui să discute cu medicul lor dacă au întrebări cu privire la orice aspecte referitoare la starea personală de sănătate şi la siguranţa purtării măştii de protecţie.
Cum au fost afectați diabeticii de COVID. Ce s-a aflat abia acum
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
China neagă originea COVID. Dispută globală între teoria zoonotică și ipoteza scăpării din laborator
China neagă acuzația CIA cu privire la apariția COVID din laborator: E extrem de puţin probabil să fi existat o scurgere din laborator
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
Studiu NIH: Testele de laborator, incerte pentru diagnosticul de long-COVID
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
De ce copiii care răcesc mai des sunt mai protejați de COVID-19. Explicațiile cercetătorilor
EXCLUSIV Tratamentul oral anti-COVID, ce trebuie să știi. Prof. dr. Aysel Florescu: Este demonstrat ca eficiență virală. A redus foarte mult riscul de spitalizare
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
A fost infectat cu coronavirus timp de 613 zile. Cazul lui a uimit cercetătorii: Conduce la apariția unor variante unice, sensibile
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
Ce se întâmplă cu cei care NU au avut COVID
EXCLUSIV Creierul, afectat dramatic de pandemia de COVID. Valentin-Veron Toma: Sunt mai multe forme de psihoză, de demență. E o accelerare a unor fenomene care păreau să fie într-un ritm mai lent
Spray-ul nazal pentru alergii care poate preveni COVID-ul, răceala și alte infecții respiratorii
Pandemia de COVID-19 rămâne doar un subiect tabu în China, la 5 ani de la anunțul primului deces legat de virus
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
COVID, impact asupra creierului și după vindecare
EXCLUSIV Paxlovid: când apare în România, cine îl poate lua. Cum acționează nirmatrelvir și ritonavir, substanțele din Paxlovid. Rafila: S-a semnat contractul. Va fi disponibil la recomandarea medicului
Evoluția COVID-19 în România. Datele surpriză care dau peste cap previziunile specialiștilor
COVID, asociat cu o boală autoimună dureroasă. Apare la peste un an de la infectare
OMS a definit boala răspândită "prin aer", după confuzia din perioada COVID. Oamenii de știință spun că "ar fi putut să coste vieți"
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
COVID-19 a demonstrat că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
COVID, impact major asupra creierului. Efectele vizibile chiar și după 3 ani de la infectare
Structuri ciudate descoperite în sângele pacienților cu COVID
CIA afirmă că, cel mai probabil, "COVID-19 a apărut dintr-un laborator": O scurgere de la Institutul de Virologie din Wuhan
CIA afirmă că "cel mai probabil" COVID-19 a provenit dintr-un laborator.
