EXCLUSIV Realitatea CRUNTĂ din spitale: Zeci de secții ATI, risc URIAȘ de incendiu. Raportul, discutat cu președintele Iohannis
Prof dr Șerban Bubenek spune că în 37% din 160 de secții ATI sunt probleme cu oxigenul, că instalațiile electrice sunt suprasolicitate, iar cele de oxigen sunt posibilă sursă de incendiu pentru că prea multe nu...
„După tragedia de la Piatra Neamț am luat decizia să investigăm care este starea reală a rețelelor de distribuție a gazelor medicale – oxigen și aer comprimat – în reanimările din România. Și am reușit să investigăm 160 de Terapii Intensive. Rezultatele, pe care le-am făcut de altfel publice, ne-au arătat că în 37% din secțiile ATI investigate în acest studiu există probleme fie cu oxigenul, fie cu aerul comprimat, fie cu ambele, fie paturile respective nu erau deservite de oxigen – cam 12 – 14%. Situația e mai bună în sălile de operație, pentru că acolo avem probleme doar în 24% dintre sălile de operație, în care operează chirurgi care lucrează cu colegi ATI din aceste secții”, a explicat prof dr Șerban Bubenek, președintele Societății Române de Anestezie și terapie Intensivă (SRATI), în ediția specială a emisiunii Academia de Sănătate, realizată de academicianul Irinel Popescu.
După incendiul de la Piatra Neamț, zeci de secții de AT au fost controlate, iar neregulile descoperite cresc masiv riscul de incendiu.
„Sigur că în fața acestei situații și a faptului că am reușit să mai identificăm care sunt problemele majore – că pe multe instalații de oxigen și de aer comprimat uneori vine ulei, vin impurități, au o presiune mai mică decât cea din normative și care face de multe ori să ne confruntăm cu disfuncția, malfuncția unor aparate de ventilație mecanică au de administrare de oxigen cu flux mare. Am adresat ministerului Sănătății, Președinției, Guvernului, primului-ministru acest raport.
S-a luat cunoștință de el, iar în cadrul unei întâlniri care a avut loc la Cotroceni, domnul Președinte Klaus Iohannis s-a exprimat fără niciun fel de echivoc în favoarea luării în considerație a acestui raport și a măsurilor pe care noi le ceream.
Și printre măsurile pe care le ceream era foarte clar: identificarea unor surse de finanțare din surse europene, probabil a 150 de milioane de euro, care într-o perioadă de 1 până la 3 ani ar putea să rezolve nu numai aceste probleme, pe care le-am găsit, ci și alte probleme legate de rețelele electrice din aceste secții, și de contractele de service și de mentenanță pentru aparatura medicală care folosește și oxigen dar nu numai. Pentru că, cum bine știți, dacă mergi pe stradă și nu ai ITP-ul făcut la mașină și te oprește poliția, îți ia și talonul, îți ia și mașina, în condițiile în care în România medicii sunt puși în fața situației de a folosi aparate care nu sunt cu service, la care de multe ori nu există contracte de mentenanță și care, la rândul lor, pot fi generatoare de incidente și de accidente, inclusiv accidente care se pot solda cu foc. ”, a arătat dr Șerban Bubenek.
Ce măsuri trebuiau luate și cum explică un specialist inginer în astfel de sisteme ce ar trebui făcut în spitalele românești, aflați din video:
-
De ce apare și ce afecțiuni hormonale ascunde părul din bărbia femeilor07.04.2026, 19:23
-
-
Sunetul care curăță creierul07.04.2026, 17:32
-
-
Suplimentele populare care hrănesc cancerul07.04.2026, 15:56
Jumătate dintre pacienții cu COVID-19 dezvoltă long-COVID
Impactul pe termen lung al COVID-19: Simptome persistente și efecte asupra calității vieții
Infecția cu COVID în sarcină, legată de risc dublu de autism la bebeluși
Creierul afectat de COVID-19. Trunchiul cerebral, cheia simptomelor pe termen lung
De ce apar mereu noi variante COVID. Ce s-a aflat despre boală
Long COVID, impact asupra creierului. Crește riscul de boli neurodegenerative
Long-COVID lovește femeile mai mult decât bărbații. Efectul secundar care apare la femeile de peste 40 de ani
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Impactul COVID-19 asupra Europei. România și Bulgaria, țările cu cea mai ridicată mortalitate
COVID-19 revine în România. Medicii, semnal de alarmă
JN.1, noua tulpină COVID. Se răspândește rapid. Ce se știe despre aceasta
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
EXCLUSIV Ce să faci după un test pozitiv COVID-19. Cât timp mai trebuie să te izolezi. Prof. dr. Simin Aysel Florescu explică
EXCLUSIV Paxlovid, noul antiviral pentru COVID. Rafila: Va fi la dispoziția pacienților care vor avea nevoie
Creștere îngrijorătoare a cazurilor COVID-19 în România
Câți oameni au murit, de fapt, de COVID? Adevărul nespus despre numărul real al deceselor COVID-19
Ce se întâmplă dacă ai avut COVID. Legătura dură cu AVC și Parkinson
Casa Albă a publicat că originea COVID este un laborator și-l acuză pe Fauci
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
Cum ne afectează oboseala cronică și Long COVID corpul
Studiu NIH: Testele de laborator, incerte pentru diagnosticul de long-COVID
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
COVID, asociat cu o boală autoimună dureroasă. Apare la peste un an de la infectare
A fost infectat cu coronavirus timp de 613 zile. Cazul lui a uimit cercetătorii: Conduce la apariția unor variante unice, sensibile
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
UE a semnat un contract pe 4 ani cu Moderna pentru vaccinuri împotriva COVID-19
Comisia Europeană a semnat cu Moderna un contract pe 4 ani pentru vaccinurile anti-COVID-19.
Medicii avertizează: FLiRT, FLuQE și LB.1, variante COVID-19, se răspândesc. "Au modificări în proteina spike. Ignoră imunitatea de la vaccin sau infectarea anterioară
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
