Riscul de a te infecta cu coronavirus de pe bancnote și monede, stabilit științific. STUDIU care doboară un mit

Experții de la Banca Centrală Europeană, în colaborare cu Departamentul de Virologie Medicală și Moleculară de la Ruhr-Universität Bochum, au dorit să clarifice această problemă. Cercetătorii conduși de profesorul Eike Steinmann și dr. Daniel Todt au dezvoltat o metodă specială pentru a testa câte particule infecțioase de virus pot fi transferate de pe bani pe piele în condiții reale. 

Virusuri pe bancnote și monede

Pentru a afla cât de mult persistă SARS-CoV-2 pe monede și bancnote, cercetătorii au tratat diverse monede și bancnote euro cu soluții de virusuri de diferite concentrații și au observat pe parcursul mai multor zile cât timp coronavirusul infecțios a fost încă detectabil. O suprafață din oțel inoxidabil a servit drept control în fiecare caz. 

Rezultatele studiului sunt liniștitoare: în timp ce coronavirusul era încă prezent pe suprafața oțelului inoxidabil după șapte zile, pe bancnota de 10 euro a durat doar trei zile până să dispară complet. Pentru monedele de 10 eurocenți, 1 euro și 5 eurocenți după șase zile, două zile și, respectiv, o oră, nu a fost detectat niciun coroavirusi nfecțios. 

„Declinul rapid al de pe moneda de 5 eurocenți se datorează faptului că aceasta este fabricată din cupru, pe care se știe că virusurile sunt mai puțin stabile”, explică Daniel Todt.

Piele artificială

Echipa de cercetare a dezvoltat o nouă metodă pentru a studia cât de bine este transferat coronavirusul de pe o suprafață la vârful degetului. Au contaminat bancnotele, monedele și plăci din PVC asemănătoare cardurilor de credit cu coronavirusuri inofensive și, în condiții de securitate ridicată, și cu SARS-CoV-2. Aceste suprafețe au fost apoi atinse, în timp ce erau încă umede sau când erau deja uscate, de subiecții testați cu vârful degetelor sau, în cazul SARS-CoV-2, cu piele artificială. Culturile celulare au fost apoi inoculate cu virusuri care aderă la vârful degetelor. Acest lucru a permis cercetătorilor să determine numărul de particule de virus transmise care erau încă infecțioase.

„Am văzut că imediat după ce lichidul s-a uscat, practic nu a existat nicio transmisie de virus infecțios”, a rezumat Daniel Todt. „În condiții realiste, infecția cu SARS-CoV-2 de pe bani este foarte puțin probabilă”.

Infecție prin aerosoli sau picături

Această observație este în concordanță cu rezultatele altor studii care arată că în marea majoritate a cazurilor, infecția are loc prin aerosoli sau picături de salivă. Infecțiile cu frotiu prin suprafețe sunt aproape inexistente. Studiul actual a fost realizat cu varianta alfa a SARS-CoV-2 pe lângă varianta de tip sălbatic. 

„Presupunem că și alte variante, cum ar fi varianta Delta predominantă în prezent, se comportă similar”, explică Eike Steinmann. Perioada de „valabilitate” a variantelor de virus studiate până acum nu a diferit de cea a virusului original.

Concluzia e uluitoare: în condiții reale, riscul de a contracta SARS-Cov-2 de pe bani este foarte mic, atâta timp când nu bagi banii în gură sau nu pui mâna pe ei apoi direct pe gură sau nas. Studiul a fost publicat în revista iScience din 26 iulie 2021 (link direct studiu).