Pulverizarea de dezinfectanți pe străzi, așa cum se procedează în unele țări, inclusiv în România în unele orașe, nu elimină noul coronavirus și poate crea un risc sanitar, a avertizat...
„Pulverizarea sau fumigarea cu dezinfectanți a spațiilor în aer liber (cum ar fi străzi, trotuare, pasarele sau piețe), nu este recomandată pentru eliminarea sau inactivarea SARS-CoV-2 sau a altor agenți patogeni. Străzile și trotuarele nu sunt considerate căi de infecție pentru COVID-19. Mai mult, dezinfectanții sunt inactivați de murdărie și deșeuri, și nu este posibil să curățați manual și să eliminați toată materia organică din astfel de spații. Chiar și în absența materiei organice, este puțin probabil ca pulverizarea chimică să acopere toate suprafețele de contact, pe toată durata necesară, pentru inactivarea agenților patogeni", a arătat Organizația Mondială a Sănătății într-un document dat publicității (link document).
Apoi, notează OMS, această deinfectare poate fi extrem de periculoasă pentru oameni, inclusiv dacă e vorba de dezinfecții în gospodăriile pacienților infectați cu COVID-19.
„Stropirea suprafețelor de mediu în ambele setările de asistență medicală și non-asistență medicală (de exemplu, gospodăriile pacienților) cu dezinfectanți nu vor fi eficiente și pot reprezenta un pericol pentru persoane fizice. Dacă se aplică dezinfectanți, curățarea manuală a suprafeței cu detergent și apa folosind frecare energică (de exemplu, periaj, spălare) trebuie să fie efectuate mai întâi pentru a se asigura îndepărtarea fizică a materialelor organice, urmată de utilizarea unei cârpe care este înmuiată în dezinfectant", arată OMS în același document.
„Nu este în niciun caz recomandată pulverizarea de dezinfectanți asupra persoanelor, acest lucru putând fi periculos fizic și psihologic și nereducând capacitatea unei persoane infectate de a propaga virusul prin picături sau contact", insistă Organizația.
Experții spun însă că dezinfectarea unor obiecte precum toaletele, aparatele electronice sau clanțele și mânerele este importantă pentru că, deși nu au existat până acum cazuri în care persoane să fi contractat virusul prin atingerea unei suprafețe, transmiterea acestuia prin astfel de căi nu poate fi exclusă, având în vedere comportamentul altor coronavirusuri cunoscute.
De asemenea, OMS subliniază că, deși unele studii au arătat că noul coronavirus poate rezista zile întregi pe unele suprafețe, aceste date sunt teoretice, ele fiind constatate în condiții experimentale.
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
EG.5, noua variantă de COVID, face deja victime și în România. S-au înregistrat cazuri de infecții cu noua tulpină de coronavirus.
Comisia Europeană a semnat cu Moderna un contract pe 4 ani pentru vaccinurile anti-COVID-19.
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Comisia Europeană a autorizat vaccinul actualizat COVID-19 de la Novavax, conceput special pentru a viza tulpina JN.1 a COVID.
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
China publică o cartă albă în care exclude posibilitatea ca Wuhan să fie originea "naturală" a virusului SARS-CoV-2.
