Un nou studiu, publicat în revista Nature, arată cât de important este ca pacienții care s-au vindecat de COVID-19 să doneze plasmă.
Tratamentul cu plasmă pentru formele severe de COVID-19 ajută semnificativ pacienții, arată un nou studiu (link direct studiu), realizat de cercetători de la Spitalul Mount Sinai din New York.
Echipa a analizat 39 de pacienți spitalizați cu forme grave de COVID-19. Dintre aceștia, 87% au necesitat oxigen suplimentar pentru a respira, iar 10% erau ventilați mecanic. Pacienții au avut o vârstă medie de 55 de ani și puține comorbidități inițiale, în afară de obezitate și au primit plasmă convalescentă, în medie, la 4 zile de la internare.
La cei 39 de receptori de plasmă convalescentă, nicio reacții adversă gravă nu a fost legată de transfuzie. Un pacient a murit la 7 zile de la transfuzie (în ziua 3 după transfuzie), din cauza unui stop cardiac în contextul hipoxemiei progresive datorate COVID-19. Celelalte patru decese înregistrate în grupul analizat, acestea au fost cauzate de complicații ale COVID-19, mai precis a insuficienței multiple de organe și a șocului, care s-au petrecut în zilele 8, 9, 13 și 14 după transfuzie. Nu s-au raportat apariții suspectate de evenimente adverse asociate transfuziei, cum ar fi supraîncărcarea circulatorie asociată transfuziei sau leziuni pulmonare acute legate de transfuzie.
Datele celor 39 de pacienți au fost comparate, de către cercetători, cu cele ale altor 156 de pacienți cu COVID-19 cu simptome și istoric medical similare, internați în aceeași perioadă, care însă nu au primit plasmă.
Ce arată studiul
- la 14 zile după ce au primit terapia cu plasmă, doar 17,9% dintre pacienți mai aveau nevoie de suplimentarea cu oxigen, comparativ cu 28,2% din grupul de control care nu primiseră plasmă.
- 12,8% dintre persoanele care au primit plasmă convalescentă au murit, comparativ cu 24,4% decese înregistrate în grupul de control
- Analizele subgrupurilor au arătat beneficii semnificative de supraviețuire aduse de administrarea plasmei convalescente în cadrul subgrupului de pacienți care nu au fost intubați, au avut o durată mai scurtă a simptomelor și au primit anticoagulante, în comparație cu grupurile de control netratate astfel.
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
