Un nou studiu, publicat în revista Nature, arată cât de important este ca pacienții care s-au vindecat de COVID-19 să doneze plasmă.
Tratamentul cu plasmă pentru formele severe de COVID-19 ajută semnificativ pacienții, arată un nou studiu (link direct studiu), realizat de cercetători de la Spitalul Mount Sinai din New York.
Echipa a analizat 39 de pacienți spitalizați cu forme grave de COVID-19. Dintre aceștia, 87% au necesitat oxigen suplimentar pentru a respira, iar 10% erau ventilați mecanic. Pacienții au avut o vârstă medie de 55 de ani și puține comorbidități inițiale, în afară de obezitate și au primit plasmă convalescentă, în medie, la 4 zile de la internare.
La cei 39 de receptori de plasmă convalescentă, nicio reacții adversă gravă nu a fost legată de transfuzie. Un pacient a murit la 7 zile de la transfuzie (în ziua 3 după transfuzie), din cauza unui stop cardiac în contextul hipoxemiei progresive datorate COVID-19. Celelalte patru decese înregistrate în grupul analizat, acestea au fost cauzate de complicații ale COVID-19, mai precis a insuficienței multiple de organe și a șocului, care s-au petrecut în zilele 8, 9, 13 și 14 după transfuzie. Nu s-au raportat apariții suspectate de evenimente adverse asociate transfuziei, cum ar fi supraîncărcarea circulatorie asociată transfuziei sau leziuni pulmonare acute legate de transfuzie.
Datele celor 39 de pacienți au fost comparate, de către cercetători, cu cele ale altor 156 de pacienți cu COVID-19 cu simptome și istoric medical similare, internați în aceeași perioadă, care însă nu au primit plasmă.
Ce arată studiul
- la 14 zile după ce au primit terapia cu plasmă, doar 17,9% dintre pacienți mai aveau nevoie de suplimentarea cu oxigen, comparativ cu 28,2% din grupul de control care nu primiseră plasmă.
- 12,8% dintre persoanele care au primit plasmă convalescentă au murit, comparativ cu 24,4% decese înregistrate în grupul de control
- Analizele subgrupurilor au arătat beneficii semnificative de supraviețuire aduse de administrarea plasmei convalescente în cadrul subgrupului de pacienți care nu au fost intubați, au avut o durată mai scurtă a simptomelor și au primit anticoagulante, în comparație cu grupurile de control netratate astfel.
CIA afirmă că "cel mai probabil" COVID-19 a provenit dintr-un laborator.
Ce trebuie să știm despre varianta EG.5 a COVID-19. Ce este, care sunt simptomele și ce o diferențiază de restul variantelor COVID-19.
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
Explozie neașteptată a COVID-19 în România. Cazurile noi se dublează într-o săptămână, iar reinfecțiile alarmante iau amploare!
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
EG.5, noua variantă de COVID, face deja victime și în România. S-au înregistrat cazuri de infecții cu noua tulpină de coronavirus.
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
