Un nou studiu, publicat în revista Nature, arată cât de important este ca pacienții care s-au vindecat de COVID-19 să doneze plasmă.
Tratamentul cu plasmă pentru formele severe de COVID-19 ajută semnificativ pacienții, arată un nou studiu (link direct studiu), realizat de cercetători de la Spitalul Mount Sinai din New York.
Echipa a analizat 39 de pacienți spitalizați cu forme grave de COVID-19. Dintre aceștia, 87% au necesitat oxigen suplimentar pentru a respira, iar 10% erau ventilați mecanic. Pacienții au avut o vârstă medie de 55 de ani și puține comorbidități inițiale, în afară de obezitate și au primit plasmă convalescentă, în medie, la 4 zile de la internare.
La cei 39 de receptori de plasmă convalescentă, nicio reacții adversă gravă nu a fost legată de transfuzie. Un pacient a murit la 7 zile de la transfuzie (în ziua 3 după transfuzie), din cauza unui stop cardiac în contextul hipoxemiei progresive datorate COVID-19. Celelalte patru decese înregistrate în grupul analizat, acestea au fost cauzate de complicații ale COVID-19, mai precis a insuficienței multiple de organe și a șocului, care s-au petrecut în zilele 8, 9, 13 și 14 după transfuzie. Nu s-au raportat apariții suspectate de evenimente adverse asociate transfuziei, cum ar fi supraîncărcarea circulatorie asociată transfuziei sau leziuni pulmonare acute legate de transfuzie.
Datele celor 39 de pacienți au fost comparate, de către cercetători, cu cele ale altor 156 de pacienți cu COVID-19 cu simptome și istoric medical similare, internați în aceeași perioadă, care însă nu au primit plasmă.
Ce arată studiul
- la 14 zile după ce au primit terapia cu plasmă, doar 17,9% dintre pacienți mai aveau nevoie de suplimentarea cu oxigen, comparativ cu 28,2% din grupul de control care nu primiseră plasmă.
- 12,8% dintre persoanele care au primit plasmă convalescentă au murit, comparativ cu 24,4% decese înregistrate în grupul de control
- Analizele subgrupurilor au arătat beneficii semnificative de supraviețuire aduse de administrarea plasmei convalescente în cadrul subgrupului de pacienți care nu au fost intubați, au avut o durată mai scurtă a simptomelor și au primit anticoagulante, în comparație cu grupurile de control netratate astfel.
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Milioane de oameni cred că vaccinul COVID nu este un vaccin real. Care e adevărul, de fapt?
Ce s-a constatat în cazul celor trei medicamente pentru COVID-19: remdesivir, molnupiravir și nirmatrelvir / ritonavir.
Cazurile de COVID-19 sunt în continuă creștere. Medicii se așteaptă ca săptămâna viitoare numărul noilor cazuri să fie de 1000 pe zi.
Medicul Carmen Dorobăț ne-a vorbit despre noua variantă COVID-19, EG. 5, care a început să îngrijoreze oamenii în această perioadă.
COVID are efecte surprinzătoare. Infecția cu SARS-COV-2 a avut și unele beneficii asupra creierului.
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
Ce greșeli s-au făcut în timpul pandemiei de COVID în ceea ce privește tratamentul.
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
Comisia Europeană a autorizat vaccinul actualizat COVID-19 de la Novavax, conceput special pentru a viza tulpina JN.1 a COVID.
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
