Vaccin românesc contra coronavirusului. Unde ar putea fi produs

Cercetători români au anunţat că au realizat o strategie de vaccinomică personalizată pentru noul coronavirus din China.
Institut, vaccin, coronavirus. Cercetătorii de la Centrul de Terapii Genice şi Celulare în Tratamentul Cancerului OncoGen din Timişoara au anunţat că au realizat o strategie de vaccinomică personalizată pentru noul coronavirus din China, rezultatele acestor cercetări fiind puse gratis la dispoziţia producătorilor de vaccinuri interesaţi. Directorul OncoGen, prof. Virgil Păunescu, a explicat, pentru Agerpres, că întrucât centrul OncoGen nu are linie de producţie de vaccinuri, iar Institutul Cantacuzino din Bucureşti nu este funcţional în acest sens, cercetătorii timişoreni au postat public rezultatele cercetării, pentru producătorii de vaccinuri care sunt interesaţi să elaboreze un vaccin anti-coronavirus.
Virgil Păunescu susţine că sunt foarte multe metode şi tehnologii pentru a ajunge la un vaccin sau la o soluţie, iar OncoGen a pus public la dispoziţie oferta sa, care este mai puţin obişnuită, pentru că nu provine din vaccinarea împotriva virusurilor, ci din vaccinurile antitumorale, care sunt mai dificil de obţinut decât vaccinurile antivirale.
"Am văzut şi noi ceea ce a văzut toată lumea. Văd că nu a apărut nimeni care să spună că a creat un vaccin (împotriva coronavirus, n.r.), pentru că aici sunt două lucruri care pot pune capăt acestei epidemii. Fie un vaccin şi vaccinarea rapidă a cât mai multor oameni sau chiar a întregii populaţii, pentru a opri transmiterea virusului, fie un medicament care să-i trateze şi să scadă mortalitatea la cei care se infectează, aşa cum se întâmplă, de exemplu, în hepatita C sau în HIV. Noi, fiind un centru de cercetări cu specific de imunoterapii în cancer, am sesizat că o anumită tehnologie de vaccinare în cancer (vaccin personalizat în cancer, n.r.) s-ar putea aplica şi în bolile virale. În cancer, poate funcţiona, dar în epidemii din acestea nu, pentru că sunt milioane de oameni care ajung să fie infectaţi şi nu ai timp să îi faci analiza sistemului imun şi a răspunsului imun fiecărui individ şi să-i faci ceva individualizat. Dar s-a putut să găsim o cale de mijloc, în sensul că noi am luat statistica cu profilul genetic al populaţiei României, care corespunde în mare parte cu populaţia din Europa", a explicat Virgil Păunescu.
Potrivit cercetătorului în imunologie, pornind de la profilul genetic al populaţiei din România şi având datele despre structura virusului publicate de chinezi, în baza structurii genetice, se poate determina structura proteică, aceea care poate fi folosită la vaccinare. Astfel, cercetătorii de la OncoGen au identificat mai multe peptide, dar au expus doar cinci, iar cu un număr de 10 peptide, pe care ei le pot identifica, s-ar putea produce vaccinuri care să acopere toată paleta din România.
"Noi nu suntem un centru de producţie. Rezultatul studiilor noastre, care la sfârşit indică cum ar trebui să arate şi cum ar trebui sintetizate respectivele proteine, respectivele antigene folosite pentru un eventual vaccin, ar trebui preluate de o fabrică de tip industrial care să le producă, să le ambaleze, să le testeze, să le vaccineze. Dacă Institutul Cantacuzino ar fi fost funcţional, probabil că le-am fi predat celor de la Cantacuzino, în primul rând, să le testeze ei şi să încerce să facă un vaccin. Dar pentru că nu avem cui să le predăm, le-am pus în domeniul public, pentru producătorii de vaccinuri care, sunt convins, că toţi lucrează la ora aceasta la elaborarea unui vaccin", a explicat directorul OncoGen.
Virgil Păunescu a remarcat faptul că nimeni nu spune nimic referitor la cercetările efectuate, la eventuale rezultate, fiecare companie farmaceutică încercând să obţină un vaccin pe care să-l patenteze şi să câştige de pe urma vaccinării, iar aceasta ia timp.
"Noi nu am dorit să pierdem timpul. Puteam şi noi să mergem la Agenţia de patentă, să patentăm secvenţele acestea (peptidele, n.r.), dar durează un an de zile patentatul. Văzând modul în care se mişcă virusul şi gravitatea bolii, ne-am zis să ieşim primii cu o soluţie şi să nu mergem pe linia protecţiei intelectuale, a făcutului de bani, ci să punem la dispoziţia celor care pot duce mai departe lucrul acesta, în producţie, cercetările noastre, mai ales că suntem un institut de cercetări bine dotat, pentru că vrem să fim în prima linie a cercetării", a afirmat cercetătorul timişorean.
Potrivit acestuia, în zilele următoare OncoGen va face comanda pentru aceste peptide în Germania, pentru că centrul din Timişoara nu le poate sintetiza, dar sunt laboratoare care le sintetizează uşor, într-o cantitate rezonabilă, urmând ca în OncoGen să fie testate, ca orice vaccin, mai întâi pe animale. "Rezultatele noastre le-am făcut publice pe site-ul nostru, al OncoGen, iar joi le-am trimis şi colegilor din Germania deocamdată, apoi şi celor din SUA. (...). Noi, dacă facem rost de aceste peptide, în circa o lună, le vom trimite pentru a se vedea dacă pacienţii care supravieţuiesc (pentru că mortalitatea este de circa 10%) ar trebui să facă anticorp care să reacţioneze cu peptidele noastre", a conchis Virgil Păunescu.
Peptidele imunogenice au fost dezvoltate de cercetătorii OncoGen Timişoara prin aplicarea unei tehnologii utilizate în vaccinarea personalizată în cancer, bazată pe "long neoantigen peptides", o tehnologie care este în prezent în studii clinice pentru tratarea cancerului. Folosind acest exemplu, alte peptide pot fi identificate pentru populaţia din aproape toate regiunile geografice.
Centrul de Terapii Genice şi Celulare în Tratamentul Cancerului - OncoGen funcţionează în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă "Pius Brînzeu" din Timişoara.
-
Alexandru Rogobete, anunț important despre analizele medicale12.10.2025, 14:01
-
Otrava pe care o conțin rujurile. Ce trebuie să știi12.10.2025, 12:29
-
-
Donald Trump, din nou la spital12.10.2025, 09:57
-
China neagă originea COVID. Dispută globală între teoria zoonotică și ipoteza scăpării din laborator
Vaccinul, cheia pentru sănătate. Adrian Marinescu: E vorba de protecție individuală
Long-COVID lovește femeile mai mult decât bărbații. Efectul secundar care apare la femeile de peste 40 de ani
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
COVID, încă un efect negativ. Duce la hipertensiune arterială și boli cardiovasculare
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
Medicamentul banal pentru răceli sau infecții, nociv pentru sănătate. Anca Crupariu: Efect dramatic
S-au descoperit inflamaţii și umflături în creier la persoanele cu long-COVID
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
COVID, efecte suprinzătoare. Ce beneficii a avut asupra creierului. Este uimitor
COVID are efecte surprinzătoare. Infecția cu SARS-COV-2 a avut și unele beneficii asupra creierului.
EG.5, noua variantă de COVID, în România. Adrian Marinescu: Transmiterea se face cu ușurință
EG.5, noua variantă de COVID, face deja victime și în România. S-au înregistrat cazuri de infecții cu noua tulpină de coronavirus.
Numărul cazurilor de COVID 19 scade, dar reinfectările continuă să crească. Ce trebuie să știi
China spune că laboratorul din Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19
China afirmă că institutul Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19
Long-COVID, subdiagnosticat. Simptomele infecției pe termen lung, ignorate
Asta s-a aflat acum despre COVID. Persoanele infectate sunt afectate grav.
Alertă COVID-19 în România. 4.846 de cazuri noi raportate într-o singură săptămână
COVID-19 revine în România. Medicii, semnal de alarmă
Remdesivir, tratamentul injectabil pentru COVID. Prof. dr. Simin Aysel Florescu: Administrarea se face în spitale
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.
Ce pandemii amenință omenirea după Covid. Adrian Streinu-Cercel: Ne face să ne cutremurăm un pic. Am început să ne "jucăm" cu antimicoticele. Unii încearcă să pregătească omenirea
Este omenirea amenințată de alte pandemii și dezastre epidemiologice? Suntem mai pregătiți după experiența tragică a pandemiei COVID-19?
COVID, gripa și virusul sincițial respirator: triplă agresiune. Pleșca: Prevenția înseamnă să ne întoarcem la recomandările din timpul pandemiei!
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
Ce trebuie să știi dacă faci COVID-19 vara aceasta
Ce trebuie să știi dacă faci COVID-19 în această vară.
Creierul, afectat dramatic de pandemia de COVID. Valentin-Veron Toma: Sunt mai multe forme de psihoză, de demență. E o accelerare a unor fenomene care păreau să fie într-un ritm mai lent
Ai rămas fără miros după COVID? Cât timp poate persista problema
FDA amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
OMS a definit boala răspândită "prin aer", după confuzia din perioada COVID. Oamenii de știință spun că "ar fi putut să coste vieți"
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".