Vizierele au fost considerate la fel de eficiente ca și măștile împotriva răspândirii coronavirusului, de la începutul pandemiei. Cercetătorii au făcut un studiu pentru a afla cât de eficiente sunt cu...
Vizierele au fost utilizate încă de la începutul pandemiei și mulți specialiști au considerat că sunt la fel de eficiente precum masca, împotriva răspândirii noului coronavirus. Un nou studiu însă a adus rezultate neaşteptate în ce priveşte eficienţa acestor protecţii din plastic.
Cercetarea întreprinsă de oamenii de ştiinţă americani a arătat că vizierele din plastic nu opresc răspândirea noului coronavirus, măştile fiind în continuare o metodă de protecţie mult mai eficientă, potrivit.
Se pare că vizierele permit trecerea a până la 100% din picăturile de salivă mai mici de cinci micrometri eliberate (atunci când vorbim sau respirăm) în aer de o persoană infectată, arată noul studiu desfăşurat în Statele Unite.
Surprinzător este faptul că, până în prezent, vizierele de protecţie erau considerate o măsură de protecţie destul de sigură pentru coronavirus. Rezultatele neaşteptate au fost obţinute în urma unei simulări pe calculator, care arată că picăturile mai mari 50 de micrometri ajung în aer în proporţie de 50%, potrivit unor surse citate de Antena 3.
În consecinţă, Organizaţia Mondială a Sănătăţii spune că vizierele pot fi folosite ca măsură de protecţie împotriva infectării cu coronavirus, numai dacă sunt utilizate împreună cu alte măsuri, precum purtatul unei măşti.
De ce vizierele nu sunt eficiente
Explicaţia este simplă: vizierele nu acoperă complet faţa, astfel că acele mici picături eliberate prin gură sau pe nas pot scăpa cu destul de multă uşurinţă de după vizieră.
Şi medicii ori asistentele poartă viziere de protecţie, însă întotdeauna împreună cu masca de protecţie.
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
Comisia Europeană a autorizat vaccinul actualizat COVID-19 de la Novavax, conceput special pentru a viza tulpina JN.1 a COVID.
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
EG.5, noua variantă de COVID, face deja victime și în România. S-au înregistrat cazuri de infecții cu noua tulpină de coronavirus.
Milioane de oameni cred că vaccinul COVID nu este un vaccin real. Care e adevărul, de fapt?
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
CIA afirmă că "cel mai probabil" COVID-19 a provenit dintr-un laborator.
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
Merck și Ridgeback retrag cererea pentru medicamentul COVID în Uniunea Europeană.
Uniunea Europeană achiziționează vaccinuri pentru a se pregăti pentru următoarea pandemie.
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
