Vremea caldă ar putea să scadă forța noului coronavirus. Ce riscăm la iarnă
Un nou studiu arată că noul coronavirus are o putere mai mică vara și că temperaturile ridicate scad cu 15% numărul deceselor.
Oamenii de știință din întreaga lume, care au urmărit pandemia, au descoperit că o creștere a temperaturii cu 1 ° C este legată de o scădere cu 15% a deceselor cauzate de coronavirus.
Profesorul Tim Spector, un epidemiolog King's College London, care administrează aplicația Covid Symptom Tracker și a condus studiul, spune că vara a fost o „oportunitate” de a scoate virusul din Europa.
Acesta a declarat pentru DailyMail că oamenii par să fie mai puțin sensibili la boli severe atunci când vremea este mai caldă și mai umedă și în pericol mai mare atunci când este frig afară, arată autorii studiului. Îngrijorarea apare acum, când vara se apropie de final, iar numărul de cazuri de infectări continuă să crească.
Studiul, care a fost publicat pe site-ul medRxiv, a analizat datele de la 37.000 de persoane care folosesc aplicația COVID-19 dn Marea Britanie și a descoperit că oamenii par să aibă forme ale bolii mai puțin severe acum, când vremea este caldă.
Au fost analizate datele de la aproape 7.000 de pacienți internați la spital cu Covid-19 în Croația, Spania, Italia, Finlanda, Polonia, Germania, Marea Britanie și China.
Studiul a constatat că cea mai puternică asociere s-a găsit în Barcelona, Spania, unde șansele de a muri au scăzut cu 4,1% pe zi între 2 martie și 19 mai.
În general, în spitalele din Europa a scăzut necesitatea de terapie intensivă cu 2,2% pe zi între sfârșitul lunii februarie și sfârșitul lunii mai.
Și nevoia pacienților să fie mutați pe ventilatoare a scăzut cu 2,1 la sută pe zi.
Între timp, nu a fost observată nicio schimbare într-un interval de timp similar în Zhenjiang în China - între 17 ianuarie și 21 martie.
Cercetătorii nu au dat o defalcare a numărului exact pentru câte persoane au fost internate în spital și au murit de-a lungul timpului.
Aceștia au remarcat, de asemenea, că țările calde și umede din Asia de Est, care au avut focare de Covid-19, nu au avut cifre de deces la fel de devastatoare ca cele văzute în Europa.
În Indonezia, de exemplu, au existat 86.521 de cazuri și 4.143 de decese - o rată de 4,8%, comparativ cu o rată a decesului de 15,4% în Marea Britanie.
În Singapore, au existat 47.913 cazuri și 27 de decese (0,06%), potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, iar în Japonia 25 096 cazuri și 985 de decese (4%).
Rata de deces din Spania a fost de 11%, conform datelor OMS, iar Italia de 14%.
Acest lucru s-ar putea datora faptului că țările asiatice erau mai bine pregătite - în general au avut teste mai rapide și o mai bună înțelegere a bolii din cauza focarului SARS din urmă cu 18 ani - dar cercetătorii suspectează că și vremea a jucat un rol.
Impactul pe termen lung al COVID-19: Simptome persistente și efecte asupra calității vieții
COVID-19 revine în România. Medicii, semnal de alarmă
Celule zombie în vasele de sânge. Uite ce s-a întâmplat cu sângele tău dacă ai avut COVID
EXCLUSIV Greșeala mortală pe care o facem când suntem răciți. Adrian Marinescu: Le luăm ca pe bomboane
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
EXCLUSIV Paxlovid, noul antiviral pentru COVID. Rafila: Va fi la dispoziția pacienților care vor avea nevoie
NB.1.8.1, noua variantă COVID care stimulează infecțiile. Care sunt simptomele
UE a semnat un contract pe 4 ani cu Moderna pentru vaccinuri împotriva COVID-19
Comisia Europeană a semnat cu Moderna un contract pe 4 ani pentru vaccinurile anti-COVID-19.
Creierul afectat de COVID-19. Trunchiul cerebral, cheia simptomelor pe termen lung
EXCLUSIV Doina Pleșca: Există o mare problemă legată de vaccinare. Nu este obligatorie, dar trebuie să ne sporim spiritul civic și să prezentăm corect minusurile și plusurile fiecărui vaccin
XEC, noua variantă COVID. Se răspândește rapid
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
Impactul COVID-19 asupra Europei. România și Bulgaria, țările cu cea mai ridicată mortalitate
Long COVID, impact asupra creierului. Crește riscul de boli neurodegenerative
EXCLUSIV Medicamentul banal pentru răceli sau infecții, nociv pentru sănătate. Anca Crupariu: Efect dramatic
Lockdown-ul impus de COVID a accelerat îmbătrânirea creierului. Adolescenții, cei mai afectați
Ce se întâmplă cu cei care NU au avut COVID
Casa Albă a publicat că originea COVID este un laborator și-l acuză pe Fauci
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
COVID, impact asupra creierului și după vindecare
SUA restrânge condiţiile de acces la vaccinurile anti-COVID-19. Cine mai are voie să se vaccineze
Cum au fost afectați diabeticii de COVID. Ce s-a aflat abia acum
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Evoluția COVID-19 în România. Datele surpriză care dau peste cap previziunile specialiștilor
MIS-C, complicația pediatrică a COVID. Boala, confundată de sistemul imunitar al copiilor
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
JN.1, noua tulpină COVID. Se răspândește rapid. Ce se știe despre aceasta
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
CIA afirmă că, cel mai probabil, "COVID-19 a apărut dintr-un laborator": O scurgere de la Institutul de Virologie din Wuhan
CIA afirmă că "cel mai probabil" COVID-19 a provenit dintr-un laborator.
