Boală periculoasă, românii din Moldova și Muntenia au cel mai mare risc

Preşedintele Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, Romulus Timar, a declarat sâmbătă, într-o conferinţă de presă la Iaşi, că în zona de Nord-Est există una dintre cele mai mari incidenţe ale diabetului la nivel naţional, cu 6,7% mai mare decât media naţională.

La diabet, nu Ardealu-i fruncea!

„Potrivit unui studiu epidemiologic PREDATOR, în judeţele Iaşi, Bacău, Botoşani, Neamţ, Suceava şi Vaslui 12,38% din populaţia adultă, de 20 - 79 de ani, suferă de diabet zaharat. Situaţii asemănătoare mai sunt doar în Muntenia - 13,39%, respectiv în zona Bucureşti - Ilfov unde incidenţa este de 12,79%. Din păcate, nu toţi cei care suferă de diabet ştiu că sunt bolnavi”.

„Când am pornit acest studiu ne aşteptam ca în Ardeal şi în Banat să fie cele mai mari procente, probabil de vină fiind mitul că acolo se consumă multă „slană", grăsimile animale fiind unul dintre factorii de risc pentru diabetul zaharat. Surpriza a fost teribilă. Sudul ţării şi Moldova. Nu ştim care este cauza. E greu de stabilit cauza - efect”, a spus, la rândul său, Maria Moţa, iniţiatorul ştiinţific al Campaniei naţionale „Controlează-ţi diabetul”, citată de Agerpres.

Netratat și necontrolat dă complicații grave

Diabetul este o boală extrem de pericoluloasă și, din păcate, subdiagnosticată.

„Doar una din două persoane este diagnosticată cu diabet, ceea ce poate avea consecinţe grave asupra sănătăţii lor. Asta pentru că, în lipsa unei îngrijiri atente, cu monitorizare permanentă a valorilor glicemice, diabetul cauzează complicaţii grave, care afectează întregul organism. Mă refer la aparatul cardiovascular, la rinichi, nervii periferici, şi se poate ajunge chiar şi la orbire", arată Timar.

Prof. univ. dr. Mariana Graur, membră în comitetul de organizare al campaniei, a menţionat că a fost derulat un studiu în comuna Deleni, comuna cu cea mai stabilă şi mai mare populaţie din judeţul Iaşi, rezultatele fiind îngrijorătoare.

„Am constatat că nu este adevărat când se spune că „se mănâncă foarte bine la ţară". Se mănâncă foarte prost, hipercaloric, iar din punct de vedere nutriţional se mănâncă mult mai rău decât în altă parte", a precizat ea.