Medicul Doru Negru ne-a vorbit despre diabet, boală pe care o consideră o manifestare a ”intoxicației cronice voluntare cu mâncare”.
”Diabetul - glicemia, zahărul în sânge - este o boală a secolului nostru”, a afirmat Val Vâlcu în introducerea invitatului de la Interviurile DC Medical, dr. Doru Negru, medic medicină internă, diabet, nutriție și boli metabolice.
”Boala se cheamă altfel. Se cheamă intoxicație cronică voluntară cu mâncare la om sedentar. Aceasta este boala noastră, a noastră a tuturor, cu diferite forme de manifestare, diabetul fiind una dintre ele. Diabetul există de când a existat omenirea, diabet fac și animalele și din câte știu eu, nu prea mănâncă zahăr”, a replicat medicul Doru Negru, în exclusivitate pentru DC Medical.
Legat de factorii de risc pentru apariția diabetului, medicul susține că ”întâi și întâi, lucrăm cu materialul clientului. Povestea e clară, ține de moștenirea genetică. Dacă materialul este bun și tragi de el, ține. Dacă materialul este prost, dar nu tragi de el, ține. Dacă materialul nu e bun și mai și tragi de el, evident că pârăie.
Pe acest material, noi reușim, și dacă e bun, să îl stricăm. Avem o plăcere nebună de a scuipa contra vântului. Știm cu toții că este contraindicat, e posibil, dar nu este ilegal, este contraindicat ți totuși o facem cu mare entuziasm. (...) E ușor de spus, dar e îngrozitor de greu de făcut. Mâncăm mai mult decât ne trebuie. Ca să nu crăpăm de foame, mâncăm prea mult, organismul nostru este adaptat de milioane de ani la foame. În lumea animală din care noi facem parte, foamea e normală. Anormală în lumea animală este sațietatea. Noi de când ne-am născut trăim în anormalitate. Habar nu avem ce este acel normal - foamea, în schimb am transformat sațietatea, excepția, în ceva cotidian.
Dar nu acesta este păcatul nostru cel mare, nu că mâncăm mult, ci că nu alergăm destul. Gândiți-vă că atunci când bunul Dumnezeu sau Mama Natură ne-a făcut oameni, ne-a făcut vânători/culegători. Efortul fizic normal pentru animalul numit om, este echivalent cu alergatul a 40 de km pe zi. Numai sportivii de performață fac efortul normal. Or să spună unii că nu pot alerga atât, sunt de acord, dar atunci de ce mâncăm? Cine ne obligă? Ușor de spus, greu de făcut, pentru că de mici ni s-a băgat în cap că mâncarea este bună și băutura este rea”, a explicat medicul, într-un mod foarte plastic, dar ușor de înțeles de toată lumea.
Vezi și: Cum ne putem controla foamea. Nutriționist: Avem rezerve de grăsime pentru multe săptămâni
În contextul în care pe piață, dar și în casele românilor sunt aparate moderne și rapide de măsurat glicemia, Val Vâlcu a întrebat cât de des trebuie acestea folosite, dar și care este momentul optim din zi în care trebuie măsurat nivelul de zahăr din sânge.
”Glicemia nu se ia numai dimineața, pe nemâncate. Dimineața este cea mai mare glicemie pe nemâncate din timpul zilei. Dimineața se descarcă hormonii de stres care îți cresc glicemia și tensiunea.
De aia se măsoară, atât glicemia, cât și tensiunea, dimineața. Dar noi nu trăim numai dimineața, noi trăim și la prânz, și seara. Și atunci, omului care are diabet îi spun: Îți măsori glicemia înainte și/sau la 2 ore după masă. Glicemia pe nemâncate trebuie să fie în jur de 100, la două ore după masă trebuie să fie în jur de 140. Câtă vreme este așa, nu-i bai.
Pentru o glicemie măsurată pe nemâncate, de două ori se ia glicemia la 2 ore după masă. Este mai important unde ajungi, decât de unde pleci. Plus că noi, din 24 de ore, 20 suntem în postprandial”, a adăugat medicul.
Glicemia este un factor important în prevenirea complicațiilor cauzate de diabet. Medicul Oana Pop explică de câte ori trebuie să își măsoare glicemia o persoană care suferă de diabet.
Măsurarea glicemiei se realizează în următoarele situații:
- pacienții care urmează terapie cu insulină
- cei care urmează o terapie ce poate modifica glicemia
- pentru titrarea medicației
- când se modifică complet stilul de viață, arată medicul. Citește mai departe AICI.
Mai multe în video:
Acesta este tratamentul care elimină cancerul. Funcționează în cazul fiecărui pacient și este folosit și în România.
Accesul inegal la servicii medicale pune în pericol sănătatea românilor și exercitarea democratică.
Medicina regenerativă revoluționează tratamentele moderne prin puterea oxigenului, de la vindecarea celulelor la reducerea inflamațiilor.
