Să fim realiști: majoritatea dintre noi nu apreciază munca pe care o face sistemul digestiv pentru noi. Dar ce se întâmplă cu mâncarea după ce o înghițim? Iată ce trebuie să știi despre ce se întâmplă...
Evident, primul pas pentru a digera mâncarea este să o băgăm în gură și să o mestecăm. În timpul acestui proces, glandele salivare umezesc alimentele, ceea ce face ca orice mâncare să treacă prin esofag mai ușor atunci când o înghițim, potrivit Institutului Național al Diabetului și al Bolilor Digestive și Rinichilor (NIDDK).
După ce se îndreaptă spre esofag, alimentele ajung în sfincterul esofagian inferior, un mușchi care se relaxează pentru a permite alimentelor să treacă în stomac. Apoi, mușchii stomacului amestecă alimentele cu sucurile digestive, iar glandele situate în mucoasa stomacului produc enzime și acid gastric care ajută alimentele să se descompună în continuare.
Apoi mâncarea trece prin intestinul subțire și gros. În intestinul subțire, nutrienții digerați și apa sunt absorbiți în sânge, iar în intestinul gros, deșeurile lichide sunt transformate în scaun, care este mutat în rect. Rectul, care se află la capătul inferior al intestinului gros, stochează scaunul până când este împins afară în timpul mișcării intestinului.
Timpul necesar pentru a digera mâncarea - de la momentul în care o bagi în gură până la momentul în care o elimini - depinde de mulți factori. „În general, este nevoie de două, până la cinci zile pentru ca oamenii să digere alimente”, spune Rabia De Latour, gastroenterolog.
Depinde foarte mult de tipul de mâncare consumată. Alimentele bogate în fibre pot accelera digestia, spune dr. De Latour. Ea adaugă că alimentele mai simple (neprelucrate) sunt mai ușor de digerat, deoarece corpului îi este mai dificil să descompună substanțele chimice complexe din alimentele procesate.
„Zaharurile complexe, alimentele bogate în grăsimi și în proteine se digeră mai greu”, spune Christine Lee, gastroenterolog la o clinică din Cleveland. De asemenea, merită remarcat: sistemul digestiv încetinește odată cu înaintarea în vârstă.
Potrivit MedlinePlus, de la Biblioteca Națională de Medicină din SUA (USNLM), frecvente sunt cancerul, arsurile la stomac, intoleranța la lactoză și sindromul colonului iritabil.
De ce 90% dintre oameni au această bacterie în corp fără să știe. Cum e posibil ca doar 90% din oameni să o aibă. Ce se întâmplă cu restul de 10%.
Aceste trei semen care apar pe piele pot indica boala ficatului gras.
Cancerul colorectal lovește tot mai mulți tineri sub 50 de ani, iar simptomele timpurii pot fi fatale dacă sunt ignorate.
Circuitul mortal prin care tumorile își alimentează creșterea. Duce la extinderea necontrolată a celulelor.
De ce rămân urme pe vasul de toaletă. Ce ascunde, de fapt, textura scaunului despre starea ta de sănătate.
Suplimentele alimentare sunt asociate cu riscuri hepatice.
Acesta este gardianul ficatului și îl protejează de celulele canceroase. Face scut în jurul ficatului.
Aceste două bacterii localizate în cavitatea bucală cresc semnificativ riscul de cancer colorectal.
Asta îți schimbă totul în sănătatea intestinului. Descoperirea care te va surprinde complet. Reface flora intestinală.
De ce unii consumatori de alcool suferă leziuni hepatice grave, iar alții nu? Ce se petrece, de fapt în ficat.
