Alimente asociate cu un risc scăzut de AVC: Ce să mănânci și ce să eviți. STUDIU

Diferite tipuri de alimente sunt legate de riscuri mai mari sau mai mici pentru un anumit tip de accident vascular cerebral (AVC), arată cel mai mare studiu realizat până acum pe această...
Un studiu realizat pe peste 418.000 de europeni, care a fost publicat în European Heart Journal (link dirfect studiu) a arătat că există o legătură între consumul anumitor alimente și un risc crescut sau scăzut de tipuri diferite de AVC (accident vascular cerebral). Nu este dovedită, însă, o relație de cauzalitate directă, ci o asociere între acestea.
Până la această lucrare, majoritatea studiilor au avut în vedere asocierea dintre alimente și accidentul vascular cerebral total (toate tipurile de accident vascular cerebral combinat) sau au vizat doar accident vascular ischemic. Studiul în cauză, însă, investighează separat accidentul vascular cerebral ischemic și accidentul vascular hemoragic.
Diferența între AVC ischemic și cel hemoragic
Accident vascular cerebral ischemic apare atunci când un cheag de sânge blochează o arteră care furnizează sânge creierului sau când trombul se formează undeva în corp și se deplasează la creier, unde blochează fluxul de sânge. Accident vascular cerebral hemoragic apare atunci un vas de sânge se spartge în creier și apare o sângerare care dăunează celulelor din apropiere. Aproximativ 85% din accidentele vasculare cerebrale sunt ischemice și doar 15% hemoragice. Accidentul vascular cerebral este a doua cauză de deces la nivel mondial.
În studiul de față Dr Tammy Tong, autor principal, epidemiolog nutrițional la Departamentul Nuffield pentru Sănătate a Populației, Universitatea din Oxford (Marea Britanie), și colegii săi au analizat datele de la 418.329 de bărbați și femei din nouă țări (Danemarca, Germania, Grecia, Italia, Olanda, Norvegia, Spania, Suedia și Regatul Unit), care au fost recrutați la investigația europeană prospectivă în domeniul cancerului și nutriției ( EPIC), studiu realizat între anii 1992 și 2000. Participanții au completat chestionare cu privire la dietă, stil de viață, istoric medical și factori socio-demografici și au fost urmăriți în medie de 12,7 ani. În această perioadă, au existat 4.281 de cazuri de accident vascular cerebral ischemic și 1.430 cazuri de accident vascular cerebral hemoragic.
Grupurile alimentare studiate au inclus carne și produse din carne (carne roșie, carne procesată și păsări de curte), pește și produse din pește (pește alb și pește gras), produse lactate (inclusiv lapte, iaurt, brânză), ouă, cereale și produse din cereale, fructe și legume (combinate și separat), leguminoase, nuci și semințe și fibre dietetice (fibre totale și cereale, fructe și fibre vegetale).
Alimentele asociate cu un risc crescut de AVC
Studiul a constatat că, deși aporturile mai mari de fructe, legume, fibre, lapte, brânză sau iaurt au fost legate fiecare cu un risc mai mic de accident vascular cerebral ischemic, nu a existat o asociere semnificativă a acestora cu un risc mai mic de accident vascular cerebral hemoragic. Cu toate acestea, un consum mai mare de ouă a fost asociat cu un risc mai mare de AVC hemoragic, dar nu și cu AVC-ul ischemic.
„Cea mai importantă constatare este că un consum mai mare de fibre dietetice și fructe și legume a fost puternic asociat cu riscuri mai mici de accident vascular cerebral ischemic, care susține ghidurile europene actuale. Publicului larg ar trebui să-i fie recomandat să-și crească consumul de fibre, fructe și legume, dacă nu o face deja. (...) Studiul nostru subliniază, de asemenea, importanța examinării subtipurilor de AVC separat, deoarece asociațiile dietetice diferă pentru accidentul vascular cerebral ischemic și hemoragic și este în concordanță cu alte dovezi, care arată că alți factori de risc, cum ar fi nivelul colesterolului sau obezitatea, influențează, de asemenea, cele două subtipuri de accidente vasculare cerebrale în mod diferit", a arătat Dr Tammy Tong.
Care alimente sunt benefice și care nu
Cantitatea totală de fibre (inclusiv fibre din fructe, legume, cereale, leguminoase, nuci și semințe) pe care oamenii le-au mâncat a fost asociată cu cea mai mare reducere potențială a riscului de accident vascular cerebral ischemic. Aportul a 10 g de fibre pe zi a fost asociat un risc cu 23% mai mic, ceea ce este echivalent cu aproximativ două cazuri mai puțin la 1.000 de oameni populația de peste zece ani.
Fructele și legumele, separat, au fost asociate cu un risc cu 13% mai mic pentru fiecare 200 g consumate pe zi, ceea ce este echivalent cu un caz mai puțin la 1.000 de oameni din populația de peste zece ani. Niciun fel de aliment nu a fost legat cu un risc semnificativ mai mare statistic de accident vascular cerebral ischemic.
Pe baza estimărilor din Marea Britanie, două felii groase de pâine prăjită integral furnizează 6,6 g de fibre, o porție de broccoli furnizează aproximativ 3g, iar un măr crud, mediu, oferă aproximativ 1,2 g de fibre. Societatea Europeană de Cardiologie (ESC) și Biroul Regional al Organizației Mondiale a Sănătății pentru Europa recomandă consumul a cel puțin 400 g de fructe și legume pe zi; ESC sugerează, de asemenea, că oamenii ar trebui să consume 30-45 g de fibre pe zi.
Cercetătorii au descoperit că pentru fiecare 20 g suplimentar de ou consumate pe zi, există un risc cu 25% mai mare de accident vascular cerebral hemoragic, echivalent cu 0,66 cazuri în plus la 1.000 (sau aproximativ două cazuri la 3.000) de oameni din populație de peste zece ani. Un ou de dimensiune mare cântărește aproximativ 60g. Consumul de ouă în studiul EPIC a fost redus în general, cu o medie mai mică de 20g consumate pe zi.
Cercetătorii spun că asociațiile pe care le-au găsit între diferite alimente și accident vascular cerebral ischemic și hemoragic ar putea fi explicate parțial prin efectele asupra tensiunii arteriale și a colesterolului.
Atenție, însă, întrucât studiul este observațional, nu poate arăta că alimentele studiate provoacă direct o creștere sau o scădere a riscului de accident vascular cerebral ischemic sau hemoragic, doar că acestea sunt asociate cu creșteri ale acestui risc.
-
-
-
Cuișoarele: un remediu natural pentru durere și inflamație27.08.2025, 22:25
-
-
Testul simplu care depistează demența. Pune diagnosticul înainte ca simptomele să apară
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Terapia senzorială de 40 Hz, speranță revoluționară pentru pacienții cu Alzheimer
Această terapie ameliorează semnificativ simptomele pacienților cu Alzheimer. Medicii susțin că toți pacienții văd efecte benefice.
Alzheimerul, o boală a întregului organism. Nu afectează doar creierul – studiu
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Demența, asociată cu reducerea speranței de viață. Pierderi semnificative în funcție de vârsta diagnosticării
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
Sănătatea inimii încetinește îmbătrânirea creierului și reduce riscul de demență
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Siropul comun care îți protejează creierul de Parkinson
Somnolența diurnă crescută poate dubla riscul de demență
Obiceiul sănătos care dublează riscul de demență. Persoanele care au o anumită vârstă sunt cele mai expuse.
Dieta bogată în grăsimi poate provoca probleme de memorie la vârstnici în doar câteva zile
Aceste alimente îți distrug creierul în doar câteva zile. Cresc inflamația din corp.
Un nou indiciu în Alzheimer. Boala ar putea fi legată de vasele de sânge, nu doar de creier
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Antidepresivele pot accelera declinul cognitiv la pacienții cu demență
Medicamentul care este prescris frecvent persoanelor cu demență afectează mai rău creierul și accelerează declinul cognitiv.
Incontinența după un AVC ar putea fi tratată
De ce începe să ți se "scurgă" creierul după 40 de ani și cum oprești asta
Primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei
Acesta este considerat, de fapt, a fi primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani de zile înainte de pierderea memoriei.
Psilocibina din ciuperci, posibil nou tratament pentru simptomele Parkinson
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Lucrul de zi cu zi care îți erodează creierul. Accelerează pierderea memoriei
11 Aprilie, Ziua Mondială de luptă împotriva bolii Parkinson. După 200 de ani de la descrierea sa, boala NU este încă vindecabilă
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Studiu: Doar 10 zile de inactivitate pot afecta sănătatea creierului
Acesta este cel mai rău lucru pentru creier. Îl macină în totalitate.
Stresul cronic crește riscul de accident vascular cerebral la femeile sub 50 de ani
Acest obicei zilnic, imposibil de evitat, este un factor declanșator pentru AVC, iar cele mai expuse sunt femeile.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Medicamentele frecvent utilizate, asociate cu un risc mai mare de demență
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.