EXCLUSIV Anevrismul cerebral, factori de risc. Medicamentele care-l pot provoca. Toader: Un hipertensiv poate avea ghinionul ca anevrismul să se rupă mai repede
Anevrismul cerebral este o afecțiune frecventă. Medicii trag un semnal de alarmă asupra factorilor de risc. Anumite medicamente pentru inimă pot cauza ruptura...
Anevrismul cerebral cunoscut și sub numele de anevrism intracranian - este o umflătură sau o umflătură a unui vas de sânge din creier. Un anevrism arată adesea ca o boabă atârnând pe o tulpină.
Experții cred că anevrismele cerebrale se formează și cresc deoarece sângele care curge prin vasul de sânge exercită presiune asupra unei zone slabe a peretelui vasului. Acest lucru poate crește dimensiunea anevrismului cerebral. În cazul în care anevrismul cerebral prezintă scurgeri sau se rupe, acesta provoacă sângerări în creier, cunoscute sub numele de accident vascular cerebral hemoragic.
Cel mai adesea, o ruptură de anevrism cerebral apare în spațiul dintre creier și țesuturile subțiri care acoperă creierul. Acest tip de accident vascular cerebral hemoragic se numește hemoragie subarahnoidă.
Anevrismele cerebrale sunt frecvente. Dar majoritatea anevrismelor cerebrale nu sunt grave, mai ales dacă sunt mici. Majoritatea anevrismelor cerebrale nu se rup. De obicei, acestea nu provoacă simptome sau nu cauzează probleme de sănătate. În multe cazuri, anevrismele cerebrale sunt descoperite în timpul testelor pentru alte afecțiuni.
Cu toate acestea, un anevrism rupt devine rapid o amenințare pentru viață și necesită tratament medical imediat.
Anevrismul cerebral, factori de risc
Conf. univ. dr. Corneliu Toader, medic neurochirurg, managerul Institutului Național de Neurologie și Boli Neurovasculare, a explicat în exclusivitate la Academia de Sănătate de la DC MEDICAL care sunt factorii de risc.
”Noi nu putem preveni existența anevrismului, dar putem preveni într-o oarecare măsură ruptura și putem să scădem riscul de ruptură. Este foarte clar faptul că un bolnav hipertensiv poate avea ghinionul ca anevrismul să se rupă mult mai rapid decât la un bolnav cu o tensiune normală.
Fumatul este un factor de risc pentru că duce la alterarea peretelui vascular al vaselor cerebrale și scăzând elasticitatea, riscul de ruptură este mai mare. Consumul anumitor substanțe antiagregante plachetare și anticoagulante cresc și ele riscul de sângerare a anevrismelor.
Beneficiul pe care aceste substanțe în aduc în patologia cardiacă este mult mai mare decât riscul la care expunem bolnavul când îi dăm aceste antiagreante plachetare sau anticoagulante, dar sunt factor de risc pentru accidentele vasculare cerebrale hemoragice, unde includem anevrismul cerebral rupt.
Acestea sunt singurele lucruri prin care putem să prevenim ruperea anevrismelor. Nu facem angiografie de screening cu injectare, însă tehnicile de CT cu secvență vasculară au evoluat atât de mult încât putem să diagnosticăm anevrismul pe un CT, pe un agio CT sau pe un angio RMN.
În ultima perioadă am operat foarte multe anevrisme înainte de a se rupe, pentru că bolnavii erau diagnosticați cu anevrism. Bolnavul mergea și făcea un CT sau RMN și atunci se vedea și anevrismul. Cefaleea este unul din simptomele care poate să te ducă cu gândul că omul poate avea un anevrism cerebral.
Sunt și mici rupturi anevrismale care nu deversează în spațiul subarahnoidian o cantitate atât de mare de sânge, așa-numitele rupturi santinelă care duc bolnavul către medic, către o investigație CT și se poate diagnostica o hemoragie subarahoidiană minimă”, a mai explicat conf. univ. dr. Corneliu Toader.
Anevrismul cerebral, tipuri
- Anevrism sacular, cunoscut și sub numele de anevrism de fructe de pădure. Acest tip de anevrism arată ca o boabă atârnată de o viță de vie. Este un sac rotund, plin de sânge, care iese din artera principală sau din una dintre ramurile sale. Se formează de obicei pe arterele de la baza creierului. Un anevrism cu boabe este cel mai frecvent tip de anevrism.
- Anevrism fusiform. Acest tip de anevrism provoacă o umflătură pe toate laturile arterei.
- Anevrism micotic. Acest tip de anevrism este cauzat de o infecție. Atunci când o infecție afectează arterele din creier, poate slăbi peretele arterei. Acest lucru poate provoca formarea unui anevrism, notează Mayo Clinic.
Vezi și: PFAS, chimicalele veșnice care nu sunt interzise. Se găsesc chiar și în apă. Duc la cancer
Anevrismul cerebral, simptome
Majoritatea anevrismelor cerebrale care nu s-au rupt nu provoacă simptome. Acest lucru este valabil mai ales dacă sunt mici. Anevrismele cerebrale pot fi descoperite în timpul testelor imagistice care se fac pentru alte afecțiuni.
Cu toate acestea, un anevrism rupt este o afecțiune foarte gravă, cauzând de obicei o durere de cap severă. Iar dacă un anevrism necuprins apasă pe țesutul cerebral sau pe nervi, acesta poate provoca durere și alte simptome.
Anevrism rupt
O durere de cap bruscă și severă este simptomul cheie al unui anevrism rupt. Această durere de cap este adesea descrisă de oameni ca fiind cea mai gravă durere de cap pe care au avut-o vreodată.
În plus față de o durere de cap severă, simptomele unui anevrism rupt pot include:
- Greață și vărsături
- Gât înțepenit
- Vedere încețoșată sau dublă
- Sensibilitate la lumină
- Crize convulsive
- O pleoapă căzută
- Pierderea cunoștinței
- Confuzie
Anevrism cu scurgeri
În unele cazuri, un anevrism poate avea o ușoară scurgere de sânge. Când se întâmplă acest lucru, urmează adesea o ruptură mai gravă. Scurgerile pot apărea cu câteva zile sau săptămâni înainte de o ruptură.
Simptomele anevrismului cerebral cu scurgeri pot include:
O durere de cap bruscă, extrem de severă, care poate dura câteva zile și până la două săptămâni.
Anevrism neînsuflețit
Este posibil ca un anevrism cerebral neînsuflețit să nu prezinte niciun simptom, mai ales dacă este mic. Cu toate acestea, un anevrism mai mare, neînsuflețit, poate exercita presiune asupra țesuturilor și nervilor cerebrali.
Simptomele unui anevrism cerebral neperforat pot include:
- Durere deasupra și în spatele unui ochi.
- O pupilă dilatată.
- O modificare a vederii sau vedere dublă.
- Amorțeală pe o parte a feței.
Vezi mai multe în VIDEO:
Pancreatita, cauză frecventă și intensă a durerii abdominale superioare. Dr. Oana Dolofan: Durere bruscă
EXCLUSIV Violența în cuplu, o realitate complexă și adesea ascunsă. Bogdana Fati: Acestea sunt semnele
EXCLUSIV Colica biliară: simptome și cauze. Alimentele care o provoacă. Dr. Oana Dolofan: Durerea iradiază în umăr sau în spate
EXCLUSIV Absența care lasă cicatrici adânci și lacrimi în ochi
EXCLUSIV Testul simplu care pune diagnosticul de boală varicoasă
Singurătatea bătrânilor, sunetul care îți rupe inima
EXCLUSIV Radiografia sistemului medical. Ce vrea ministerul și care sunt așteptările cadrelor medicale
EXCLUSIV Liderul neurochirurgiei europene, impresionat de rezidenții români: Sunt dornici să învețe și vor să devină excelenți!
EXCLUSIV Câte scaune pe zi e normal să ai? Primul semn că ești constipat
Vârsta la care este indicată colonoscopia. Dr. Eliza Gangone (SANADOR): Chiar dacă NU ai simptome
Fața ascunsă a dependenței, subiectul săptămânii la DrPsy
EXCLUSIV Ce trebuie să știi despre centrele de permanență
EXCLUSIV Când se optează pentru fertilizarea in vitro în locul inseminării artificiale. Dr. Lucia Luchian: Șanse de reușită diferite
EXCLUSIV Ce se întâmplă în creier atunci când ne rugăm? Acad. Vlad Ciurea: Efect total asupra creierului
EXCLUSIV "Știm exact ce provoacă infarct și AVC cu mulți ani înainte!" Lecția profesorului John Deanfield, cardiolog de renume
EXCLUSIV Cancerul care te condamnă la moarte. Dr. Amedeia Niță: România încă are cazuri avansate
Oxigenul: leac sau pericol? Cum devine, paradoxal, armă împotriva bolilor grave
EXCLUSIV Cum să scapi de monturi. Dr. Codrin Huszar (SANADOR): Fiecare metodă are avantaje și dezavantaje
EXCLUSIV Greșeala din Legea Majoratului Digital trecută de Senat. Ovidiu Iosif: Restricțiile nu generează decât frustrare
EXCLUSIV Biopsia lichidă, rol în diagnosticul și supravegherea dinamică a cancerului
Ce nu ți-a spus nimeni despre biopsia clasică. Adevărul care te va surprinde.
