Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Aceste AVC-uri sunt mai greu de diagnosticat. Simptomele sunt diferite față de cele ale AVC-ului care se produce în partea din față a creierului.
Un studiu recent a analizat cazurile de accident vascular cerebral ischemic din partea din spate a creierului, care sunt adesea subestimate în cercetările medicale. S-a observat că doar un mic procent din studiile anterioare s-au concentrat pe această problemă. Una dintre cauzele poate fi dificultatea în diagnosticarea corectă a acestui tip de AVC, deoarece simptomele nu sunt la fel de clare ca în cazul AVC-ului din partea din față a creierului.
Cu toate acestea, cu avansul tehnologiei de diagnostic, precum imagistica prin rezonanță magnetică (IRM), identificarea corectă a acestui tip de AVC s-a îmbunătățit. Un studiu recent a utilizat date dintr-o bază de date națională mare pentru a analiza cazurile de AVC ischemic din partea din spate a creierului. S-au constatat diferențe semnificative între acești pacienți și cei cu AVC ischemic din partea din față a creierului în ceea ce privește vârsta, sexul și severitatea simptomelor la internare, potrivit Science Direct.
Interesant, s-a observat că prognosticul pentru pacienții cu AVC ischemic din partea din spate a creierului este mai bun decât pentru cei cu AVC ischemic din partea din față a creierului. În plus, anumiți factori precum vârsta înaintată, sexul feminin și severitatea simptomelor la internare au fost identificați ca predictori importanți ai rezultatelor nefavorabile la acești pacienți.
Vezi și: Boala pe care o poți face din cauza cărnii de miel. Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț: Există riscuri
Accidentul vascular cerebral care se petrece în partea din spate a creierului este cunoscut sub numele de accident vascular cerebral ischemic de circulație posterioară (PCIS). Acest tip de AVC apare atunci când există o blocare sau o reducere semnificativă a fluxului de sânge către partea din spate a creierului, care include structuri precum trunchiul cerebral, cerebelul și regiunile din apropierea acestora.
PCIS-ul poate fi cauzat de diferite condiții, cum ar fi formarea unor cheaguri de sânge în vasele de sânge care alimentează aceste zone ale creierului sau prin blocarea arterelor datorită depunerii de plăci de aterom.
Vezi și: Tipul de demență care provoacă îngrijorare. Avertisment: Își pierd toate abilitățile
Creier - FOTO: Freepik
Simptomele PCIS-ului pot fi variate și pot include vertij, tulburări de echilibru și coordonare, dificultăți în vorbire sau în înghițire, pierderea temporară a vederii, amorțeală sau slăbiciune într-o parte a corpului, sau chiar pierderea conștienței.
Diagnosticul precoce și tratamentul prompt sunt esențiale pentru gestionarea PCIS-ului și pentru a minimiza leziunile cerebrale și complicațiile pe termen lung. În mod obișnuit, diagnosticul se face prin imagistică medicală, cum ar fi tomografia computerizată (CT) sau rezonanța magnetică (RMN), care pot evidenția zona afectată și pot identifica cauza PCIS-ului.
Tratamentul poate include administrarea de medicamente pentru a dizolva cheagurile de sânge sau pentru a preveni formarea altora noi, terapie de recuperare pentru a ajuta la restabilirea funcțiilor afectate și, uneori, intervenții chirurgicale pentru a îmbunătăți fluxul de sânge către creier.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.