Acesta este semnul matinal al demenței. Adesea este ignorat, fiind pus pe seama oboselii sau a stresului cotidian, dar poate fi un indicator important al sănătății...
Demența este adesea asociată cu pierderea memoriei, dar există numeroase semne care pot apărea înainte de manifestările mai severe ale afecțiunii. În mod notabil, comportamentele din timpul dimineții pot oferi informații esențiale despre sănătatea cognitivă a unei persoane.
Având în vedere că cazurile de demență sunt în creștere, conștientizarea acestor indicatori subtili este crucială pentru detectarea timpurie și prevenție.
Deși un tratament nu este disponibil, detectarea timpurie joacă un rol esențial în îmbunătățirea calității vieții și în facilitarea planificării pentru viitor.
Un studiu publicat în International Journal of Geriatric Psychiatry a investigat legătura dintre agitația matinală și demență. Cercetătorii au analizat comportamentul a 110 pacienți cu vârste de 60 de ani și peste, toți fiind prediagnosticați cu demență sau agitație. Pacienții au fost împărțiți în funcție de perioadele lor de agitație maximă: dimineața, seara sau niciuna.
Rezultatele au relevat că agitația era ușor mai frecventă dimineața în rândul pacienților cu demență, sugerând o potențială legătură între iritabilitatea matinală și debutul afecțiunii. Agitația matinală poate servi drept un indicator timpuriu că demența afectează ritmul zilnic al unei persoane.
În plus, Mayo Clinic subliniază că tulburările în ciclul somn-veghe al corpului pot de asemenea semnala demența. Multe persoane cu demență experimentează somnolență excesivă pe parcursul zilei și au dificultăți în a obține un somn de calitate noaptea, ceea ce duce adesea la trezirea devreme. Cercetările de la Alzheimer’s Research UK indică, de asemenea, că persoanele care se trezesc devreme ar putea avea un risc genetic ușor mai mare de declin cerebral.
Cu toate acestea, este esențial de menționat că majoritatea oamenilor nu sunt predispuși genetic la demență, iar pașii proactivi pot fi urmați pentru a reduce riscul general.
Demență - FOTO: Freepik@naiklon1
Deși anumiți factori, precum genetica, sunt în afara controlului nostru, alegerile de stil de viață pot reduce semnificativ șansele de a dezvolta demență. O dietă sănătoasă este una dintre cele mai eficiente strategii pentru protejarea sănătății creierului. Dieta mediteraneană, în special, a demonstrat că ajută la menținerea funcției cerebrale și încetinește progresia bolii Alzheimer. Această dietă pune accent pe:
- Legume, fructe și ierburi
- Cereale integrale
- Ulei de măsline extravirgin
- Pește și fructe de mare
- Nuci și semințe
- Leguminoase sau fasole
- Cantități moderate de produse lactate, păsări de curte și ouă
Un studiu publicat în revista Neurology a constatat că persoanele care au urmat o dietă mediteraneană au avut regiuni corticale mai groase, ceea ce este semnificativ deoarece aceste regiuni tind să se micșoreze la persoanele cu boala Alzheimer.
Exercițiile fizice regulate sunt un alt factor esențial în reducerea riscului de demență. Potrivit Alzheimer’s Society, menținerea unei activități fizice poate reduce riscul de demență cu până la 20%. Cheia este să găsești o activitate care se potrivește stilului tău de viață, fie că este vorba de mers pe jos, înot sau participarea la o clasă de fitness.
Menținerea activității mentale este la fel de importantă. Implicarea în activități care provoacă creierul, cum ar fi cititul, învățarea unei limbi străine, cântatul la un instrument muzical sau voluntariatul, poate ajuta la menținerea minții ascuțite și la reducerea probabilității de demență, conform NHS.
Recunoașterea semnelor timpurii de demență, cum ar fi agitația matinală și tulburările somnului, poate face o diferență semnificativă în gestionarea și îngrijirea persoanelor afectate. Deși demența rămâne o afecțiune incurabilă, abordarea acestor simptome devreme poate încetini progresia sa și poate îmbunătăți calitatea vieții.
Prin schimbări de stil de viață, cum ar fi menținerea unei diete echilibrate, exercițiile fizice regulate și activitățile mentale, persoanele în cauză pot lua măsuri proactive pentru a reduce riscul și a îmbunătăți rezultatele pe termen lung.
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Acestea sunt cele 5 semne banale ale tumorilor cerebrale. Dacă simți ASTA, ești în mare pericol.
Consumul de ceai este asociat cu demența. Există un ingredient nociv care îți devastează creierul iremediabil.
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Un test rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale.
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Acesta este considerat, de fapt, a fi primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani de zile înainte de pierderea memoriei.
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile și cu impact major.
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
