Noi cercetări efectuate de Karolinska Institutet arată că abilitatea noastră de a învăța din acțiunile răsplătite anterior este direct legată de densitatea receptorilor dopaminici din striatul dorsal, o...
Se crede că în creier, căile dopaminergice ne permit să aspirăm la recompense și să ne ținem departe de pedepse. În timpul învățării, erorile dopaminergice de predicție a recompenselor sunt considerate a consolida acțiunile recompensate anterior, astfel încât acestea devin mai ușor de repetat.
Această activitate dopaminergică ar putea duce la o părtinire sistematică prin care acțiunile recompensate sunt mai ușor de învățat decât inacțiunile recompensate. În studiul actual, doctorandul Lieke De Boer și colegii de la Departamentul de Neurobiologie, Științe ale Îngrijirii și Societății prezintă constatări despre organizarea receptorilor dopaminergici în creierul uman și despre relația lor cu procesul de învățare.
„Prezentăm două constatări importante. În primul rând, receptorii dopaminergici D1 din cortex, striatum dorsal și nucleus accumbens furnizează trei surse distincte de varianță în creierul uman. În al doilea rând, oamenii învață mai repede de la acțiunile răsplătite anterior și măsura în care învățarea lor este accelerată în aceste situații depinde de densitatea receptorilor dopaminici din striatul dorsal, o structură centrală în circuitul dopaminergic".
„Suntem primii care demonstrează această organizare a receptorilor dopaminergici D1 la om. Suntem, de asemenea, printre primii care dovedesc o relație directă între disponibilitatea receptorilor de dopamină și învățarea de la recompense".
„Aceste constatări oferă dovezi de bază importante de implicare a receptorilor de dopamină în învățare prin recompensă și de luare a deciziilor, și cresc înțelegerea noastră față de sistemul dopaminergic".
„Am folosit imagistică cu tomografie cu emisie de pozitroni (PET), pentru a detecta disponibilitatea receptorilor dopaminergici D1. Apoi, am lăsat subiecții să efectueze o sarcină simplă în care au fost instruiți să învețe să corecteze acțiunea (să te duci sau să nu te duci) ca răspuns la patru stimuli diferiți. Ei trebuiau să învețe acțiunea corectă din feedbackul primit (o recompensă sau o pedeapsă). Am arătat că oamenii au învățat mai repede de răspunsurile „go"care au fost recompensate decât orice alt tip de studiu și că măsura în care acest lucru este adevărat este legată de receptorii dopaminici din striatumul dorsal ", arată autorii într-un material dat publicității de Karolinska Institutet.
Studiul, integral (open acces), poate fi găsit AICI.
Acestea sunt cele 5 semne banale ale tumorilor cerebrale. Dacă simți ASTA, ești în mare pericol.
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Un test rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale.
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile și cu impact major.
De ce ne blocăm de spate. Ce semnal ne transmite, de fapt, organismul când apare contractura musculară.
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
