Miastenia gravis, eliminarea timusului beneficiu de lungă durată

60.000 de americani au fost diagnosticați cu miastenia gravis, iar incidența bolii este în creștere, arată cercetătorii care pun creșterea pe seama îmbunătățirii tehnicilor de diagnosticare și a îmbătrânirii populației. Simptomele de MG pot include pleoapele căzute; vedere încețoșată sau dublă; dificultăți de vorbire, de înghițire și respirație; și slăbiciune musculară.

 Studiul a urmărit 68 de pacienți timp de până la cinci ani după ce au fost supuși timectomiei, îndepărtarea chirurgicală a glandei timus. Beneficiile pe care le-au prezentat includ rezultate bune ale bolii, mai puține medicamente imunosupresoare și spitalizări mai puține pentru exacerbările bolii. Aceste beneficii reduc costurile de îngrijire a sănătății. Concluzia a fost că eliminarea glandei timus oferă beneficii clinice semnificative chiar și la cinci ani de la procedură.

,,Constatările noastre actuale consolidează beneficiul timectomiei. Sperăm ca noile descoperiri să ajute la dispariția reticenței de a face timectomia și că proporția pacienților cu MG care fac timtectomie va crește”, a declarat dr. Gil I. Wolfe, autorul principal al echipei internaționale care a condus studiul actual, de la Catedra de Neurologie a Școlii de Medicină și Științe Biomedicale de la Universitatea din Buffalo.

Acest studiu, care a urmărit pacienții timp de trei ani, a fost primul care confirmă definitiv beneficiile eliminării chirurgicale a timusului devreme în cursul bolii. Pacienții care au efectuat intervenția chirurgicală au fost comparați cu cei care nu aveau statutul de boală, dar și cu cei bolnavi și cu cantitatea de prednison de care au avut nevoie. Pacienții care au suferit o timectomie aveau nevoie de aproximativ o treime mai puțin prednison pentru a controla boala și, de asemenea, aveau rezultate îmbunătățite ale bolii.  

Cercetătorii au efectuat studiul actual pentru a determina cât de mult timp după intervenția chirurgicală se menține acest beneficiu.

,,În studiile retrospective anterioare, a existat scepticismul că impactul timectomiei ar persista mai mult de trei până la patru ani. Presupunerea a fost că după aceea, ratele de îmbunătățire ar fi identice între pacienții care au avut o timectomie si cei care nu au avut. Noile rezultate, pe baza stării clinice a pacienților, a cerințelor de medicație și a evenimentelor adverse, au dovedit că presupunerea este incorectă", a spus Wolfe.

 Oamenii de știință au descoperit că beneficiul timectomiei continuă să fie până la cinci ani după procedură, în plus pacienții care au avut intervenția chirurgicală au luat prednison în doze semnificativ mai mici decât pacienții care nu au avut intervenția chirurgicală. Mai mulți pacienți nu aveau limitări funcționale, informează Medicalxpress.com.