Alzheimer distruge creierul într-un mod imprevizibil. Micșorarea creierului variază semnificativ de la o persoană la alta, iar tratamentele standardizaet nu mai sunt suficiente pentru a combate această maladie nemil...
Un studiu realizat de cercetătorii de la University College London (UCL) și Universitatea Radboud arată că micșorarea creierului în boala Alzheimer variază semnificativ de la o persoană la alta, contrazicând presupunerile anterioare despre o progresie uniformă. Rezultatele, publicate în Alzheimer’s & Dementia, ar putea deschide calea către tratamente personalizate, bazate pe tipare unice observate în scanările RMN.
Cercetătorii au analizat peste 3.200 de scanări RMN ale creierului de la persoane cu Alzheimer sau probleme ușoare de memorie, comparându-le cu datele a aproape 59.000 de persoane sănătoase. Analiza a evidențiat:
Tipare distincte: Micșorarea creierului la pacienții cu Alzheimer nu urmează un model universal, ci variază între indivizi.
Anomaliile ca predictori: Regiunile specifice ale creierului care se micșorează mai mult decât în mod normal, denumite "anomalii", sunt asociate cu o probabilitate crescută de dezvoltare a bolii Alzheimer.
Creșterea numărului de anomalii: Pacienții cu Alzheimer aveau, în medie, 15-20 de regiuni outlier inițial, numărul crescând la 30 după trei ani. În schimb, persoanele cu probleme ușoare de memorie acumulau mult mai puține regiuni cu anomalii.
Vezi și: Reflecții despre viață și moarte. Lecțiile universale ale pacienților aflați în pragul morții
Profesorul Jonathan Schott, de la Institutul de Neurologie UCL Queen Square, a subliniat potențialul acestor descoperiri.
"Înțelegerea și cuantificarea variabilității în boala Alzheimer are implicații majore pentru studiile clinice, consilierea pacienților și dezvoltarea tratamentelor personalizate", a subliniat prof. Jonathan Schott.
Cartografierea creierului ar putea permite terapii țintite, identificând zonele cele mai afectate în cazul fiecărui pacient.
Folosind instrumente avansate de imagistică, cercetătorii au creat hărți cerebrale individualizate pentru participanți, analizând micșorarea în 168 de regiuni ale creierului. Aceste hărți au oferit informații despre:
Amprentele bolii: Tipare unice ale creierului ajută la distingerea progresiei Alzheimer de îmbătrânirea normală.
Declin cognitiv: Mai multe regiuni outlier au fost asociate cu o memorie mai slabă de-a lungul timpului.
"Aceste hărți cerebrale funcționează ca amprente, captând modul în care creierul unei persoane se schimbă în timp", a spus profesorul James Cole, coautor al studiului.
Scanări cerebrale - FOTO: Freepik@Uliana26
Deși zone precum hipocampul și amigdala sunt esențiale pentru memorie și emoții, studiul subliniază importanța considerării unei perspective mai largi. Dr. Serena Verdi, autoarea principală a studiului, a explicat implicațiile studiului.
"Fiecare persoană este diferită. Progresia bolii afectează regiunile creierului în mod unic, iar noi trebuie să ne îndepărtăm de ideea de a analiza doar anumite zone izolate", a subliniat dr. Serena Veredi, potrivit SciTechDaily.
Cercetătorii sugerează că variabilitatea tiparelor de micșorare ar putea fi determinată de mai mulți factori, inclusiv:
- Afecțiuni coexistente, precum demența vasculară sau frontotemporală.
- Factori de mediu și stil de viață, precum fumatul, consumul de alcool sau leziunile cerebrale.
Deși sunt necesare cercetări suplimentare, acest studiu reprezintă un pas important spre înțelegerea modului în care boala Alzheimer se manifestă diferit la fiecare individ. Prin utilizarea hărților cerebrale personalizate, furnizorii de servicii medicale ar putea îmbunătăți predicțiile privind progresia bolii și dezvolta intervenții adaptate, oferind speranță pentru un viitor cu tratamente mai eficiente.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
