Îngrijirea paliativă, rol semnificativ după AVC. Crește șansele de recuperare
Ce trebuie să faci după un AVC. Crește semnificativ șansele de recuperare.
Pierderi de memorie avem cu toții, frecvent, pe măsură ce îmbătrânim, dar există modalități de a ajuta creierul să stocheze informații noi și să și le reamintească mai târziu. Iată care...
Sună familiar? Vă duceți în bucătărie, dar nu vă amintiți de ce. Sau nu vă puteți aminti un nume pe care tocmai l-ați auzit în timpul unei conversații ori ați pierdut o întâlnire pentru că pur și simplu ați uitat de ea. Vorbim de pierderi de memorie.
„Uitarea unor lucruri, zi de zi, poate fi supărătoare, dar aceste pierderi de memorie sunt mai frecvente decât credem noi că sunt", spune dr. Joel Salinas, medic specializat în neurologie comportamentală și neuropsihiatrie, la Spitalul General Massachusetts, afiliat la Harvard.
„Pe măsură ce îmbătrâniți fizic, la fel o face și creierul vostru. Și structura creierului îmbătrânește, la fel și capacitatea sa de a gândi și de a procesa. Aproape toate abilitățile creierului scad ușor după maturitate, cu câteva excepții, cum ar fi vocabularul. Aceste schimbări pot face din ce în ce mai dificilă învățarea și memorarea informațiilor noi și existente".
Cu toate acestea, vestea bună este că multe dintre aceste tipuri de pierderi de memorie nu sunt neapărat semne de demență din cauza bolilor cerebrale neurodegenerative, cum ar fi Alzheimer. Și mai bine e că există modalități care vă pot ajuta să vă îmbunătățiți memoria de zi cu zi.
Mulți oameni observă că aceste tipuri de pierdere de memorie apar în preajma vârstei de 50 de ani. Acesta este momentul în care schimbările chimice și structurale legate de vârstă pot începe în regiunile creierului implicate in prelucrarea memoriei, cum ar fi hipocampul sau lobii frontali, spune dr. Salinas.
„Deoarece celulele creierului au o funcționare mai dificilă, rețelele din care fac parte au, de asemenea, mai mult de suportat dacă nu există alte celule gata să servească drept piese de schimb", spune specialistul. „Imaginați-vă într-un un cor mare, de exemplu, dacă un tânăr își pierde vocea, audiența ar putea să nu poată spune diferența, dar veți avea probleme dacă mai mulți tenori își vor pierde vocea și nu vor exista suplinitori pentru a le lua locul".
Aceste modificări ale creierului la nivelul celulelor și rețelelor celulare pot să încetinească viteza de procesare, ocazional făcând dificilă memorarea unor nume, cuvinte sau informații noi.
Cu toate acestea, vârsta nu este întotdeauna singurul vinovat. Memoria este susceptibilă la depresie, anxietate, stres, efecte secundare ale medicamentelor și lipsă de somn, deci este important să discutați cu medicul dumneavoastră pentru a determina dacă oricare dintre acestea poate fi legată de pierderea dumneavoastră de memorie.
Cum nu puteți inversa efectele îmbătrânirii, există modalități de a vă îmbunătăți memoria de zi cu zi și de a vă ajuta creierul să obțină și să păstreze noi informații. Iată câteva strategii care pot ajuta.
Dacă în mod obișnuit uitați unde puneți anumite lucrurite, păstrați-le într-un spațiu desemnat. De exemplu, puneți toate obiectele folosite zilnic, cum ar fi ochelarii, cheile și portofelul, într-un singur loc pe unde treceți des. „Repetarea gestului de a găsi aceste obiecte în același loc ajută creierul să învețe modelul și să creeze un obicei care devine o a doua natură", spune dr. Salinas.
Scrieți note (post-it-uri) și lăsați-le unde le puteți veți vedea. De exemplu, lipiți un post-it pe oglinda din baie, ca să vă aminti să mergeți la întâlnirea de după-amiază sau să vă luați la timp medicamentul. De asemenea, puteți să utilizați alarma pe telefonul mobil sau puteți ruga un prieten să vă reamintească. O altă opțiune este să vă setați alarmele pe e-mail.
Dacă aveți probleme în a vă aminti o întreagă secvență de pași necesari pentru a finaliza o sarcină, descompuneți sarcina în cauza în pași mai mici și luați-i la rând, pas cu pas, până parcurgeți întreg procesul.
De exemplu, memorați primele trei numere ale unui număr de telefon, apoi următoarele trei, apoi ultimele patru. „Creierului îi este mai ușor să se concentreze rapid, pe bucăți mici de informații decât asupra unei înșiruiri lungi de informații, mai ales dacă aceste informații nu au o secvență logică", spune dr. Salinas.
Repetarea mărește probabilitatea înregistrării informațiilor și șansele de a vi le aminti mai târziu. Repetați cu voce tare ceea ce ați auzit, citiți sau gândiți. Când întâlniți pe cineva pentru prima dată, repetați-i numele de două ori. De exemplu, spuneți „Mark .... Este minunat să vă cunosc, Mark!"
Când cineva vă oferă indicații de orientare, repetați-le înapoi, pas cu pas. După ce aveți o conversație importantă, de exemplu cu medicul dvs., pe drumul spre casă recitați cu voce tare din nou ceea ce v-a spus acesta în timpul consultației.
Faceți instantanee mintale ale ceea ce doriți să vă amintiți și combinați-le, exagerați sau distorsionați informațiile, astfel încât acestea să iasă în evidență. De exemplu, dacă v-ați parcat mașina în spațiul 3B, imaginați-vă trei albine enorme care plutesc peste mașina dvs. Dacă este o imagine ciudată sau care provoacă emoții, este mai probabil să vă amintiți.
Puneți-vă în situații în care trebuie să învățați în mod constant și să vă amintiți informații noi. Luați-vă încă o slujbă cu jumătate de normă sau puteți fi voluntar undeva. Puteți face cursuri noi de orice, la colegiul local sau la muzee, învățați să cântați la un nou instrument, să pictați, să modelați sau să sculptați, să jucați șah sau participați la un club de carte. Provocarea este cheia memoriei.
Vizualizarea unei acțiuni în mintea voastră vă poate ajuta să vă amintiți să o faceți. De exemplu, atunci când trebuie să luați lapte pe drumul spre casă, recreați activitatea în mintea dvs. cu detalii vii. Imaginați-vă că mergeți în magazin, mergeți la secția de produse lactate, alegeți o anumită marcă și apoi plătiți-o și repetați repetat secvența.
S-ar putea să vi se pară ciudat la început, dar tehnica s-a dovedit că ajută la îmbunătățirea memoriei prospective - capacitatea de a-ți aminti să efectuezi o acțiune planificată - chiar și în rândul persoanelor care suferă de insuficiență cognitivă ușoară, potrivit unui studiu publicat în jurnalul Neuropsychology, în iulie 2018.
Mai multe cercetări au constatat că interacțiunea socială obișnuită oferă stimulare mentală. Conversațiile, ascultarea și rememorarea tuturor informațiilor vă pot ajuta să vă îmbunătățiți memoria. Unele studii au sugerat că doar 10 minute de conversație pot fi eficiente.
„În general, persoanele care sunt mai integrate din punct de vedere social sunt, de asemenea, mult mai susceptibile de a avea creierul mai bine funcțional și un risc mai scăzut pentru bolile cerebrale legate de vârstă, cum ar fi accidentul vascular cerebral sau demența", spune dr. Salinas.
Ce trebuie să faci după un AVC. Crește semnificativ șansele de recuperare.
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Un test rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale.
Acesta este considerat, de fapt, a fi primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani de zile înainte de pierderea memoriei.
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Acesta este cel mai rău lucru pentru creier. Îl macină în totalitate.
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Acestea sunt cele 5 semne banale ale tumorilor cerebrale. Dacă simți ASTA, ești în mare pericol.
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.