Problemele de somn ar putea fi un semnal de avertizare pentru creierul nostru. Somnul de proastă calitate nu doar că afectează odihna, ci poate accelera declinul cognitiv, punând în pericol sănătatea mentală pe...
Vezi și: Uremia, semn al insuficienței renale. Conf. dr. Marcian Manu: Arlechin de simptomatologie
Un nou studiu sugerează o legătură îngrijorătoare între calitatea slabă a somnului și un risc crescut de a dezvolta boala Alzheimer. Cercetătorii au descoperit că dificultățile de a ajunge la faza esențială de somn REM ar putea fi un factor semnificativ care contribuie la declinul cognitiv.
Somnul REM (Rapid Eye Movement), adesea asociat cu vise intense, este o fază cheie a somnului în care creierul procesează și stochează amintirile. Cercetările indică faptul că persoanele care au dificultăți în a ajunge la această fază de somn ar putea prezenta semne timpurii ale bolii Alzheimer.
Studiul, publicat în Alzheimer's and Dementia, a arătat că întârzierile în ajungerea la somnul REM—care de obicei are loc în al patrulea ciclu de somn de 90 de minute—nu doar că împiedică formarea amintirilor, dar poate și crește producția de hormoni de stres.
Dr. Yue Leng, PhD, autorul principal al lucrării, a explicat că astfel de întârzieri perturbe procesul de consolidare a memoriei, esențial pentru învățare și memorie pe termen lung.
Vezi și: Recuperarea post-AVC, provocări. Cum se elimină inflamația și se repară creierul
Studiul, realizat de cercetători de la Spitalul de Prietenie China-Japonia din Beijing, a implicat 128 de persoane cu vârste de 70 de ani și peste, care au petrecut o noapte în clinicile de somn. Dintre participanți, o treime aveau tulburări cognitive ușoare, jumătate erau diagnosticați cu Alzheimer, iar restul aveau o funcționare cognitivă normală.
Activitatea lor cerebrală a fost monitorizată îndeaproape în timpul somnului, incluzând undele cerebrale, mișcările ochilor, modelele de respirație și ritmurile cardiace. Participanții au fost împărțiți în două grupuri pe baza vitezei cu care au ajuns la somnul REM: cei care au ajuns rapid la REM (în 98 de minute) și cei care au avut un somn de calitate mai slabă (peste 198 de minute).
Rezultatele au fost uimitoare. Pacienții cu Alzheimer au fost mai susceptibili să facă parte din grupul cu întârzieri în somnul REM, iar acest lucru a fost legat de niveluri mai mari de proteine asociate cu Alzheimer și alte forme de demență, cum ar fi amiloidul și tau. Participanții din grupul cu somn REM întârziat au prezentat cu 16% mai multe niveluri de amiloid și cu 29% mai multe niveluri de tau față de grupul cu somn REM rapid.
Acest studiu adaugă la dovezile tot mai multe că calitatea slabă a somnului ar putea fi un factor semnificativ de risc pentru dezvoltarea demenței. Rezultatele sugerează că perturbările somnului—în special întârzierile în ajungerea la somnul REM—ar putea accelera declinul cognitiv, iar studiul deschide calea pentru noi cercetări în domeniul terapiilor pentru somn ca potențială strategie de reducere a riscului de demență.
Dr. Leng a subliniat, de asemenea, importanța studiilor privind medicamentele care influențează modelele de somn. Anumite medicamente ar putea modifica progresia bolii prin îmbunătățirea calității somnului.
Demența - FOTO: Freepik@AI Generated
Încurajator, cercetările recente sugerează că tratamentele pentru insomnie, care ajută indivizii să ajungă la somnul REM, ar putea reduce nivelurile de amiloid și tau din creier, reducând astfel riscul de a dezvolta Alzheimer.
Dr. Dantao Peng, coautor senior al studiului, a subliniat că tratarea unor condiții precum apneea în somn și evitarea unor comportamente precum consumul excesiv de alcool—care pot perturba ciclul sănătos de somn—ar putea ajuta la menținerea unui somn de calitate.
Cu toate acestea, pacienții care urmează tratamente cu anumite antidepresive și sedative, care reduc somnul REM, ar trebui să discute cu medicii lor dacă sunt îngrijorați de riscul lor de a dezvolta Alzheimer.
Vezi și: Litiaza urinară, unde apare. Conf. dr. Marcian Manu: Se formează la nivel renal. Migrează descendent
Pe măsură ce legătura dintre calitatea somnului și riscul de demență devine tot mai clară, experții solicită cercetări suplimentare pentru a înțelege cum tulburările de somn și terapiile ar putea influența progresia bolii Alzheimer. Înțelegerea acestor mecanisme ar putea permite profesioniștilor din domeniul medical să ofere tratamente specifice pentru a reduce probabilitatea declinului cognitiv la persoanele vârstnice.
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile și cu impact major.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Consumul de ceai este asociat cu demența. Există un ingredient nociv care îți devastează creierul iremediabil.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul.
