Recuperarea post-AVC, provocări. Cum se elimină inflamația și se repară creierul

Recuperarea după un accident vascular cerebral este o luptă dificilă, în care creierul încearcă să se vindece, dar inflamația îi blochează eforturile.
Recuperarea după un accident vascular cerebral (AVC) nu este doar un proces de refacere, ci o luptă continuă în care creierul înfruntă propriile sale limite. Deși are resursele necesare pentru a se vindeca, inflamația și obstacolele biologice complică fiecare pas.
În fața acestora, celulele creierului încearcă să reconstruiască ce a fost distrus, dar sunt adesea blocate de un dușman nevăzut – inflamația. Acesta este doar începutul unei lupte pe care mulți pacienți o duc cu propriile lor corpuri, iar rezultatele nu sunt întotdeauna victorioase.
Creierul are propriile mecanisme de regenerare după un accident vascular cerebral (AVC), utilizând celule specializate pentru a repara daunele. Însă, conform unui nou studiu realizat de Universitatea din Danemarca de Sud (SDU), acest proces este adesea blocat de inflamație, ceea ce împiedică recuperarea completă a pacienților.
Studiul care ar putea schimba tratamentele post-AVC
Cercetătorii de la Departamentul de Medicină Moleculară al SDU au analizat unul dintre cele mai grave efecte ale AVC-ului: distrugerea fibrelor nervoase, care duce la dizabilități permanente. Pe baza unor mostre unice din colecția de țesuturi cerebrale a SDU, studiul ar putea contribui la dezvoltarea unor noi terapii pentru refacerea creierului, potrivit studiului publicat în The Journal of Pathology.
"Creierul are resursele necesare pentru a se repara, dar trebuie să găsim metode prin care să ajutăm celulele să își finalizeze munca, chiar și în condiții dificile", explică profesoara Kate Lykke Lambertsen, unul dintre autorii principali ai studiului.
Inflamația, principalul obstacol în refacerea mielinei
După un AVC, creierul încearcă să repare fibrele nervoase prin refacerea stratului lor izolator, numit mielină. Totuși, inflamația din zonele afectate poate împiedica acest proces. Studiul a identificat un tip de celule cerebrale esențiale în refacerea mielinei, dar care sunt adesea blocate de inflamație.
Pentru a înțelege mai bine acest proces, cercetătorii au analizat probe de la Banca de Creiere a Danemarcei, cartografiind zonele din creier cele mai active în regenerare. Folosind tehnici avansate de imunohistochimie, aceștia au reușit să identifice celulele implicate în refacerea mielinei și să observe cum activitatea lor variază în funcție de sexul pacientului și de timpul scurs de la AVC.
Recuperarea post-AVC, dificilă - FOTO: Freepik
Diferențe între femei și bărbați în recuperarea post-AVC
Un aspect surprinzător al studiului este faptul că creierele femeilor și bărbaților reacționează diferit la leziunile provocate de AVC.
"Aceste diferențe subliniază necesitatea unor tratamente mai personalizate, adaptate în funcție de gen și de nevoile individuale ale pacienților", explică profesoara Lambertsen.
Se pare că la femei inflamația are un impact mai mare asupra celulelor reparatoare, în timp ce bărbații au o capacitate mai bună de a iniția procesul de regenerare. Acest lucru ar putea explica de ce femeile se confruntă, în general, cu dificultăți mai mari în recuperare după un AVC.
Descoperirile din acest studiu nu ar fi fost posibile fără accesul la Banca de Creiere a Danemarcei, care conține peste 10.000 de mostre de țesut cerebral uman. Aceasta oferă cercetătorilor o oportunitate unică de a studia mecanismele bolilor neurologice, inclusiv AVC-ul, demența și scleroza.
Ce trebuie să știi despre procesul de recuperare a creierului
Ce este mielina? Un strat izolator din jurul fibrelor nervoase, care asigură transmiterea rapidă și eficientă a semnalelor între celulele nervoase.
Ce este imunohistochimia? O tehnică prin care se folosesc anticorpi pentru a identifica celule sau proteine specifice în țesuturi, ajutând cercetătorii să studieze funcțiile celulare și localizarea acestora în organism.
Această cercetare deschide noi direcții pentru dezvoltarea unor terapii care să accelereze refacerea creierului după un AVC și să îmbunătățească calitatea vieții pacienților.
-
Trucul banal care scade rapid hipertensiunea arterială15.09.2025, 13:20
-
-
Testul de respirație care depistează diabetul în câteva minute15.09.2025, 10:56
-
-
Cancerul accelerează îmbătrânirea organismului15.09.2025, 08:38
Afecțiunile intestinale pot semnala Alzheimer cu ani înainte de apariția simptomelor
10 lucruri pe care să le faci ca să previi demența. Asta contează mult pentru creier
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Stilul de viață, esențial pentru reducerea riscului de demență, AVC și depresie la vârsta a treia. Ce trebuie să faci
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Robotul de dimensiunea unui bob de orez care poate schimba neurochirurgia. Poate fi folosit pentru biopsii cerebrale sau Parkinson
Combinația periculoasă care îți devastează creierul
Medicamentele frecvent utilizate, asociate cu un risc mai mare de demență
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Obiceiul care triplează riscul de moarte
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Troznitul gâtului, risc pentru AVC. Un medic neurolog vine cu explicații
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Studiu: Doar 10 zile de inactivitate pot afecta sănătatea creierului
Acesta este cel mai rău lucru pentru creier. Îl macină în totalitate.
Alzheimer, debut silențios. Biomarkerii bolii apar de la 24 de ani
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Alzheimerul, o boală a întregului organism. Nu afectează doar creierul – studiu
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Ce se întâmplă în creierul celor care au făcut AVC
Ceaiul, asociat cu demența. Care este compusul nociv care îți afectează creierul
Consumul de ceai este asociat cu demența. Există un ingredient nociv care îți devastează creierul iremediabil.
Legătura dintre boala inflamatorie intestinală și demența. De ce ne pierdem memoria
Te dor articulațiile? Nu ignora acest semn! Care e diferența dintre osteoartrită și artrita reumatoidă
Boala Parkinson: Semne timpurii pe care nu trebuie să le ignori
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Lucrul de zi cu zi care îți erodează creierul. Accelerează pierderea memoriei
Alimentația bogată în alimente procesate, asociată cu semne timpurii ale bolii Parkinson
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.