Recuperarea post-AVC, provocări. Cum se elimină inflamația și se repară creierul
Recuperarea după un accident vascular cerebral este o luptă dificilă, în care creierul încearcă să se vindece, dar inflamația îi blochează eforturile.
Recuperarea după un accident vascular cerebral (AVC) nu este doar un proces de refacere, ci o luptă continuă în care creierul înfruntă propriile sale limite. Deși are resursele necesare pentru a se vindeca, inflamația și obstacolele biologice complică fiecare pas.
În fața acestora, celulele creierului încearcă să reconstruiască ce a fost distrus, dar sunt adesea blocate de un dușman nevăzut – inflamația. Acesta este doar începutul unei lupte pe care mulți pacienți o duc cu propriile lor corpuri, iar rezultatele nu sunt întotdeauna victorioase.
Creierul are propriile mecanisme de regenerare după un accident vascular cerebral (AVC), utilizând celule specializate pentru a repara daunele. Însă, conform unui nou studiu realizat de Universitatea din Danemarca de Sud (SDU), acest proces este adesea blocat de inflamație, ceea ce împiedică recuperarea completă a pacienților.
Studiul care ar putea schimba tratamentele post-AVC
Cercetătorii de la Departamentul de Medicină Moleculară al SDU au analizat unul dintre cele mai grave efecte ale AVC-ului: distrugerea fibrelor nervoase, care duce la dizabilități permanente. Pe baza unor mostre unice din colecția de țesuturi cerebrale a SDU, studiul ar putea contribui la dezvoltarea unor noi terapii pentru refacerea creierului, potrivit studiului publicat în The Journal of Pathology.
"Creierul are resursele necesare pentru a se repara, dar trebuie să găsim metode prin care să ajutăm celulele să își finalizeze munca, chiar și în condiții dificile", explică profesoara Kate Lykke Lambertsen, unul dintre autorii principali ai studiului.
Inflamația, principalul obstacol în refacerea mielinei
După un AVC, creierul încearcă să repare fibrele nervoase prin refacerea stratului lor izolator, numit mielină. Totuși, inflamația din zonele afectate poate împiedica acest proces. Studiul a identificat un tip de celule cerebrale esențiale în refacerea mielinei, dar care sunt adesea blocate de inflamație.
Pentru a înțelege mai bine acest proces, cercetătorii au analizat probe de la Banca de Creiere a Danemarcei, cartografiind zonele din creier cele mai active în regenerare. Folosind tehnici avansate de imunohistochimie, aceștia au reușit să identifice celulele implicate în refacerea mielinei și să observe cum activitatea lor variază în funcție de sexul pacientului și de timpul scurs de la AVC.

Recuperarea post-AVC, dificilă - FOTO: Freepik
Diferențe între femei și bărbați în recuperarea post-AVC
Un aspect surprinzător al studiului este faptul că creierele femeilor și bărbaților reacționează diferit la leziunile provocate de AVC.
"Aceste diferențe subliniază necesitatea unor tratamente mai personalizate, adaptate în funcție de gen și de nevoile individuale ale pacienților", explică profesoara Lambertsen.
Se pare că la femei inflamația are un impact mai mare asupra celulelor reparatoare, în timp ce bărbații au o capacitate mai bună de a iniția procesul de regenerare. Acest lucru ar putea explica de ce femeile se confruntă, în general, cu dificultăți mai mari în recuperare după un AVC.
Descoperirile din acest studiu nu ar fi fost posibile fără accesul la Banca de Creiere a Danemarcei, care conține peste 10.000 de mostre de țesut cerebral uman. Aceasta oferă cercetătorilor o oportunitate unică de a studia mecanismele bolilor neurologice, inclusiv AVC-ul, demența și scleroza.
Ce trebuie să știi despre procesul de recuperare a creierului
Ce este mielina? Un strat izolator din jurul fibrelor nervoase, care asigură transmiterea rapidă și eficientă a semnalelor între celulele nervoase.
Ce este imunohistochimia? O tehnică prin care se folosesc anticorpi pentru a identifica celule sau proteine specifice în țesuturi, ajutând cercetătorii să studieze funcțiile celulare și localizarea acestora în organism.
Această cercetare deschide noi direcții pentru dezvoltarea unor terapii care să accelereze refacerea creierului după un AVC și să îmbunătățească calitatea vieții pacienților.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
De ce începe să ți se "scurgă" creierul după 40 de ani și cum oprești asta
Problemele de sănătate mintală cresc riscul de demență
Terapie prin tango pentru Parkinson. Pași simpli care aduc echilibru și bucurie
Boala care îți atacă creierul. Crește riscul de demență și AVC
Siropul comun care îți protejează creierul de Parkinson
Un simplu test de colesterol îți poate arăta riscul de Alzheimer. Avertismentul cercetătorilor
Viața mereu pe fugă crește riscul de demență, avertizează experții
3 tipuri de AVC: ischemic, hemoragic, mini-AVC. Care e cel mai periculos
Ai mai mult de 30 de ani? Ești expus unor probleme majore
10 lucruri pe care să le faci ca să previi demența. Asta contează mult pentru creier
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Medicamentele frecvent utilizate, asociate cu un risc mai mare de demență
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Combinația periculoasă care îți devastează creierul
Testul de trei minute care poate detecta Alzheimer cu ani înainte de diagnostic
Neurolog: Nu fac niciodată acest gest banal. Poate părea inofensiv, dar îți poate afecta creierul pe viață
Boala extrem de comună care dublează riscul de AVC
Pierderea mirosului, semn timpuriu al bolii Alzheimer
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Deficitul de colină la tineri, risc crescut de afectare cerebrală timpurie
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
