A existat o creștere treptată a nașterilor prin cezariană în ultimii 30 de ani, dar înainte să aleagă o astfel de intervenție chirurgicală, viitoarele mămici ar trebui să știe și la ce riscuri se...
O naștere prin cezariană presupune o incizie în peretele abdominal și în cel al uterului. Se estimează că una din patru femei alege o astfel de metodă de naștere mai ales în țările civilizate.
Însă, ca la orice procedură chirurgicală, există riscuri asociate. Este important să știți și să înțelegeți riscurile înainte de a opta pentru o operație de cezariană, notează experții de la American Pregnancy Association.
Luați în considerare faptul că cele mai multe dintre următoarele riscuri sunt asociate cu orice tip de intervenție chirurgicală abdominală:
Infecțiile: Infecțiiile pot apărea la locul inciziei, în uter și în alte organe pelvine, cum ar fi vezica urinară.
Hemoragia și cheagurile de sânge: Există pierderi mai mari de sânge la o operație cezariană decât la o naștere normală vaginală. Aceasta poate duce la anemie sau la o transfuzie de sânge (de la 1 la 6 femei din 100 necesită o transfuzie de sânge). De asemenea, în timpul oricărei intervenții chirugicale se pot forma cheaguri de sânge, care pot provoca numeroase probleme; embolism pulmonar, accident vascular cerebral, infarct etc. Evident, din cauza hemoragiei și a cheagurilor de sânge poate să apară stopul cardio-respirator.
Leziuni la organe: Posibile leziuni ale organelor cum ar fi intestinul sau vezica urinară (în medie se întâmplă la 2 femei din 100).
Aderențe: țesut cicatrician se poate forma în interiorul regiunii pelvine, cauzând blocaj și durere. Aderențele pot duce, de asemenea, la complicații la sarcinile viitoare, cum ar fi placenta previa sau abrupția placentară.
Internarea extinsă: După o operație cezariană, șederea normală în spital este de 3-5 zile după naștere, dacă nu există complicații. Dar dacă există aceasta va fi prelungită.
Timp de recuperare extins: timpul necesar pentru recuperare după o cezariană poate varia de la săptămâni, la câteva luni. Recuperarea extinsă poate avea un impact asupra timpului petrecut cu bebelușul dvs. (1 la 14 femei raportează durere la locul inciziei și la șase luni sau mai mult după intervenția chirurgicală).
Reacții adverse la medicamente: poate exista o reacție adversă la anestezia administrat în timpul unei operații cezariene sau la medicamentele de durere administrate după procedură.
Riscuri suplimentare ale intervențiilor chirurgicale: pot include o posibilă histerectomie, reparația vezicii urinare sau o altă operație cezariană.
Mortalitatea maternă: Rata mortalității materne la o cezariană este mai mare decât la nașterea normală vaginală.
Reacții emoționale: Unele femei care au făut o cezariană consideră experiența ca fiind negativă și pot avea probleme cu apropierea inițială față de bebelușul lor.
Stopul cardio respirator în timpul unei intervenții de cezariană survine în mod neașteptat și necesită un răspuns adecvat și imediat din partea echipei chirurgicale și anestezice. Inițierea adecvată a resuscitării cardiopulmonare crește șansele de supraviețuire atât pentru mamă, cât și pentru copil. După resuscitare, și diagnosticul diferențial este esențială pentru un tratament adecvat, arată un studiu de caz cu final fericit, publicat în Bilioteca Națională Americană de Medicină, a Institutului Național american de Sănătate (US National Library of Medicine, National Institutes of Health)
Un alt studiu, publicat în 2014 în jurnalul Anesthesiology, arată că, la modul general, când vine vorba de naștere (cele normale plus cele prin cezariană), riscul de stop cardio respirator este relativ rar, dar se întâmplă la 1 din aproape 12.000 de femei.
Stopul cardio respiratr al mamei în timpul sau după naștere poate fi cauzat de sângerările excesive, insuficiență cardiacă, atac de cord, preeclampsie, infecții ale sângelui și embolie cu lichid amniotic - toate acestea putând conduce la ritmuri neregulate ale inimii sau la reducerea fluxului de sânge și oxigen în inimă, conform site-ului Societății Române de Cardiologie, cardioportal.ro.
Studiile sugerează că bebelușul trebuie adus pe lume în cel mult 5 minute de la stopul cardiac al mamei, pentru a evita orice probleme neurologice ulterioare.
Este adevărat și că rata de supraviețuire în urma stopului cardiac maternal în timpul nașterii (prin orice metodă) a crescut în ultimii ani. În SUA spre exemplu, supraviețuirea în acest caz s-a îmbunătățit de la 52% în 1998 până la 60% în 2011, și se datorează în mod special tehnicilor de resuscitare moderne.
Nașterea prematură: dacă vârsta gestațională a copilului nu a fost calculată corect, un bebeluș adus pe lume prin cezariană ar putea fi născut prea devreme și are o greutate mică la naștere.
Probleme de respirație: Când este adus pe lume prin cezariană, un copil are mai multe șanse de a avea probleme de respirație și respiratorii (exemplu sindrom de detresă respiratorie). De asemenea, copilașii născuți astfel pot avea plămânii insuficient dezvoltați. Unele studii arată existența unei nevoi mai mari de respirație asistată și de îngrijire de specialitate imediată după o cezariană decât cu o naștere vaginală.
Două studii, unul din Olanda și celălalt din Norvegia au sugerat că există o legătură între nașterea prin cezariană și dezvoltarea, ulterior în viață, a astmului.
Scoruri scăzute APGAR: Scorurile mici APGAR pot fi rezultatul anesteziei, distresului fetal înainte de naștere sau lipsa de stimulare în timpul nașterii (nașterea vaginală asigura stimularea naturală a copilului în timp ce se află în canalul de naștere). Bebelușii născuți prin cezariană au 50% mai multe riscuri de a avea scoruri scăzute APGAR decât cei născuți normal.
Rănirea fătului: Foarte rar, bebelușul poate fi tăiat în timpul inciziei (în medie, 1 sau 2 bebeluși din 100 născuți prin cezariană vor fi tăiați în timpul intervenției chirurgicale).
Pe lângă acestea, dacă bebelușul a venit pe lume prea devreme poate avea și probleme la ochi, inimă, intestine etc.
În 2006, cercetătorii au examinat nașterile dintre anii 1999 și 2001. Ei au raportat, într-un studiu, că nou-născuții mamelor care au avut o cezariană planificată au avut un risc mai mare de a muri în primele patru săptămâni de viață (1,77 la 1.000 de nașteri) decât la nou-născuții mamelor care au avut o naștere vaginală 0,62 la 1.000 de nașteri). Un risc de aproape trei mai mare.
- Dacă medicul dumneavoastră a sugerat o operație cezariană și dacă vă aflați într-o situație care nu este de urgență, discutați temeinic opțiunile privind procedura.
- Aflați de ce a fost recomandată o operație cezariană în situația dvs.
- Întrebați ce alternative aveți în situația dvs. particulară.
- Cereți medicului să vă facă o comparație între toate riscurile posibile și complicațiile pentru dumneavoastră și copilul dumneavoastră pentru o cezariană versus o naștere obișnuită.
- Cereți informații privind procedurile standard de după o operație cezariană (de exemplu, când vă veți putea ține copilul în brațe, dacă evaluarea nou-născutului se poate face cu bebelușul pe pieptul dumneavoastră, cât de curând puteți încerca să alăptați, dacă vi se vor administra medicamente care vă vor face somnolentă după naștere etc.).
Testele care pun diagnosticul de cancer la sân. Adevărul despre mamografie. Cât de devreme ar trebui să faci o mamografie.
Acest tratament previne cinci tipuri de cancer. Este cel mai eficient.
Cum se calculează scorul Apgar la naștere cum influențează nașterea prin cezariană această notă.
Această boală poate fi mutilantă. Poate duce la ocluzie sau la atrofia rinichilor.
Această metodă ucide celulele canceroase. Le identifică și le anihilează, lăsând celulele sănătoase neatinse.
Acest obiect folosit de majoritatea femeilor poate duce la infecții grave.
Ce este gonoreea, care sunt simptomele, cauzele, cum se pune diagnosticul și cum se tratează.
