Scăderea testosteronului a fost asociată cu o serie de schimbări de ordin neuropsihologic, printre care și depresia.
Testosteronul este cel mai important hormon masculin, cu acțiune principală în dezvoltarea sistemului reproductiv al bărbatului, dar cu un rol semnificativ pe multe alte planuri ale sănătății, atât pentru bărbați, cât și pentru femei.
Nivelul acestui hormon, la femei, se modifică în mod natural pe tot parcursul vieții, pe parcursul ciclului menstrual, ba chiar și în diferite momente ale zile.
Dar ce se întâmplă dacă femeile au un nivel de testosteron scăzut și care sunt simptomele?
Nivelul scăzut de testosteron poate determina:
- libido scăzut
- infertilitate
- menstre neregulate sau absența acestora (amenoree)
- producția de globule roșii din sânge
- masa musculară și distribuția grăsimii.
Potrivit Centrului Medical al Universității din Rochester, citat de Medical News Today, o femeie ar trebui să aibă un total de 15-70 de nanograme pe decilitru (ng/dl) de testosteron în sânge.
În acest moment, nu există linii directoare concludente pentru ceea ce ar trebui să fie considerat un nivel "scăzut" de testosteron la femei.
Testosteronul scăzut poate provoca unul sau mai multe dintre următoarele simptome la femei:
- lenevire
- slăbiciune musculară
- oboseală
- tulburări de somn
- apetit sexual redus
- scăderea satisfacției sexuale
- creșterea în greutate
- probleme de fertilitate
- cicluri menstruale neregulate
- uscăciunea vaginală
- pierderea densității osoase.
Este important de reținut că cercetările în acest domeniu sunt încă limitate. Deoarece simptomele legate de un nivel scăzut de testosteron sunt atât de comune, un medic va căuta semne ale altor probleme sau afecțiuni înainte de a pune un diagnostic.
Astfel, medicul poate verifica dacă femeia respectivă suferă de:
- depresie
- anxietate
- stres cronic
- boli ale tiroidei
- intrarea la menopauză.
Cauzele scăderii nivelului de testosteron la femei au legătură strânsă cu folosirea îndelungată a contraceptivelor, cu insuficiența ovariană ori îndepărtarea ovarelor, probleme ale glandelor hipofizate sau suprarenale, dar și cu vârsta înaintată.
De altfel, nivelul altor hormoni, cum ar fi estrogenul, se reduc, de asemenea, în timp, în special când femeia ajunge la menopauză.
În jurul momentului în care începe menopauza, o femeie poate fi mai probabil să aibă mai puțin testosteron, deoarece ovarele produc mai puțini hormoni.
De asemenea, medicamentele care combat efectele secundare ale menopauzei pot scădea nivelul de testosteron. Un astfel de medicament este estrogenul oral.
Problemele cu ovarele și glandele suprarenale pot provoca, de asemenea, niveluri mai scăzute de testosteron. O femeie poate avea niveluri reduse dacă i s-au îndepărtat ovarele, de exemplu, sau dacă suferă de insuficiență suprarenală, ceea ce înseamnă că glandele suprarenale nu funcționează corect.
Pentru diagnosticarea nivelului scăzut al testosteronului, medicul va face un examen fizic, dar va și întreba despre simptomele menționate deja. Astfel, dacă acesta suspectează că nivelul de hormoni este scăzut va recomanda o serie de teste de sânge.
În cazul în care femeia nu a ajuns încă la menopauză, medicul va indica perioada optimă pentru testarea nivelului de testosteron, dat fiind faptul că acesta fluctuează în timpul ciclului menstrual.
Cât privește tratamentul, potrivit sursei menționate, unele medicamente de înlocuire a estrogenilor conțin testosteron.
Cu toate acestea, cantitatea de testosteron din medicamente poate să fie insuficientă pentru a crește nivelurile sau organismul nu le poate absorbi suficient.
Un medic poate administra injecții sau granule de testosteron, așteptându-se ca aceste tratamente să aibă același efect asupra femeilor ca și asupra bărbaților: creșterea nivelului de energie, scăderea oboselii și creșterea apetitului sexual.
În ciuda acestor beneficii, mulți medici le sfătuiesc pe femei să nu ia testosteron, ca urmare a efectelor secundare care pot include:
- căderea părului
- acnee
- exces de păr facial
- o voce mai gravă
- un clitoris mărit.
Menopauza nu este este o boală, ci doar trecerea spre o altă etapă a vieții femeii. Pentru unele poate fi o trecere mai devreme, pentru altele, ceva mai târzie.
Doctorul Iosif Niculescu, specialist și chirurg în Obstetrică și Ginecologie, cu peste 30 de ani de experiență națională și internațională, în multiple ramuri ale specialității, a explicat pentru DC Medical când menopauza poate fi considerată o ”problemă” pentru sănătatea femeii.
”Menopauza, lăsând la o parte orice context, orice simptome asociate, nu este o boală. Există însă niște nuanțe pe care trebuie să le facem de la început. În momentul în care apare mai devreme sau mult prea devreme este o boală și trebuie tratată ca atare. În momentul în care se prelungește și apare foarte târziu, respectiv la 56-58 de ani, când sângerarea continuă până la o vârstă înaintată este de asemenea o problemă.
Nu o boală neapărat, dar poate să prezinte un risc pentru o anumită patologie. Mă gândesc la cancerul la sân, la cancerul de endometru și din acest punct de vedere trebuie punctat că în continuare noi socotim că nu este o boală, dar extremele se transformă în situații patologice, pe de o parte.
Pe de altă parte, faptul că vine mai devreme sau mai târziu este determinat de genetică, într-un număr imens de cazuri”, a explicat dr. Iosif Niculescu pentru DC Medical.
Dr. Iosif Niculescu a afirmat că vârsta medie de apariție a menopauzei, în Europa, la caucaziene este în jurul vârstei de 52 de ani, însă medicii dau ca fiind ”normal” intervalul cuprins între 45-46 de ani și 54 de ani.
”Factorii externi joacă un rol 100 la sută, dar cel mai important determinant în privința vârstei la care survine menopauza este genetica. Să nu uităm că menopauza, în sine, înseamnă epuizarea rezervelor ovarului, care într-o proporție importantă sunt determinate de numărul de ovocite/foliculi.
Dacă vii cu o zestre redusă, se poate intra mai devreme la menopauză. Lipsa hormonilor este o consecință a faptului că nu mai există rezervă foliculară”, a mai spus dr. Iosif Niculescu.Citește mai departe AICI.
Vezi și: Dieta la menopauză. Care sunt beneficiile acesteia și în ce constă
Cele trei semne că ai dezechilibre hormonale. Iată ce ar trebui să știi.
Intervenția care îți afectează inima. Crește riscul cardiovascular semnificativ.
Ce este fertilitatea și ce este rezerva ovariană. Ce se întâmplă cu rezerva noastră ovariană.
Care sunt semnele fibromului uterin și cum se pune diagnosticul corect.
Știai că există 7 tipuri diferite ale sindromului ovarelor polichistice? Care sunt acestea și care e cel mai întâlnit tip.
Acest obiect folosit de majoritatea femeilor poate duce la infecții grave.
Această zonă sensibilă, plină de receptori, poate ascunde celule canceroase ce se pot răspândi.
Ce precizie are testul Babeș Papanicolau. Ce trebuie să știi despre rezultatele acestuia.
Cu aceste probleme psihice se pot confrunta femeile care trec prin menopauză. Medicii avertizează că acestea pot fi severe.
Care sunt cauzele care provoacă nașterile premature și de ce au loc nașterile premature. Ce a dezvăluit un medic din Grecia.
Testele care pun diagnosticul de cancer la sân. Adevărul despre mamografie. Cât de devreme ar trebui să faci o mamografie.
Aproape 40% din cazurile de cancer ar putea fi cauzate de grăsimea corporală, o proporție mult mai mare decât s-a crezut anterior.
