Deficiența de vedere ne face să apreciem greșit distanța de la care sunt emise sunete

Persoanele care au deficiența severă de vedere pot aprecia greșit distanța de la care sunt emise sunetele din jurul lor, ceea ce le poate pune în pericol de a fi rănite, potrivit unui nou studiu (link direct) publicat în revista Scientific Reports.

Cercetătorii de la Vision and Eye Research Institute (VERI) al Universității Ruskin din Anglia  au testat participanții cu diferite niveluri de pierdere a vederii, expunându-i la varii stimuli sonori: vorbire, muzică și ale zgomote, cu diferite niveluri de reverberație (ecouri).

Subiecții au fost rugați să aprecieze distanța de la care au fost emise diferitele sunete, precum și dimensiunea camerei. Persoanele cu deficiență severă de vedere (pierdere severă) au apreciat greșit distanța, în sensul că sunete care erau emise în apropiere, ei le considerau a fi mai depărtate, în comparație persoanele cu pierderi de vedere mai puțin severe, care, la rândul lor, au fost mai puțin exacte în comparație cu persoanele cu vedere normală.

Au sensația că lucrurile sunt mai departe decât sunt

Pentru sunete mai îndepărtate, persoanele cu pierderi severe de vedere au considerat că acestea sunt de două ori mai departe în comparație cu persoanele care văd normal. Subiecții cu pierderi severe de vedere, de asemenea, au apreciat că încăperile în care se află sunt de trei ori mai mari decât grupul de control cu persoane care văd normal. 

Profesorul Shahina Pardhan, directorul VERI, a explicat că „pierderea vederii înseamnă că oamenii se bazează mai mult pe auzul lor pentru conștientizare și siguranță, comunicare și interacțiune, dar nu se știa cum auzul este afectat de gravitatea pierderii parțiale a vederii. (...) Rezultatele demonstrează că nu doar orbirea completă afectează aprecierea distanței auditive și a dimensiunii camerei, ci acestea sunt afectate de pierderea parțială vizuală și că schimbările percepției auditive sunt sistematice și legate de gravitatea pierderii vizuale. (...) Cercetările noastre au descoperit că persoanele cu deficiența mai gravă de vedere erau mai puțin exacte în a aprecia distanțele sunetelor mai apropiate, ceea ce le poate îngreuna viața reală, spre exemplu la traversarea străzilor aglomerate.”