Boala Meniere, o afecțiune a urechii interne, ce poate duce la surditate.
Boala Meniere este o afecțiune progresivă care apare mai frecvent la persoanele de peste 40 de ani și se manifestă de obicei la o singură ureche, determinând hipoacuzie senzorială pentru sunetele de frecvență joasă.
Pacienții au atacuri de vârtej brusc instalate, care durează până la 24 de ore, și de obicei asociate de greață și vărsături, asemenea celor de la vertij. Crizele pot apărea odată pe săptămână, la câteva luni sau ani, cu episoade care pot dura între 20 de minute și câteva ore, fapt pentru care pacientul are nevoie de o stare de repaus sau de somn pentru recuperarea completă.
În stadiile avansate de evoluție, unii pacienți prezintă, în perioada dintre crize, permanentizarea unor simptome, precum pierderi de echilibru sau tensiune permanentă în urechea internă. De asemenea, aceștia acuză un zgomot în ureche, ca un țiuit, numit și tinitus și care poate fi constant sau intermitent. Mai mult, acesta nu este legat de poziție sau de mișcare.
Diagnosticul se stabilește clinic și este unul de excludere. Simptomele similtare pot fi determinate de labirintită sau neurotinită virală, o tunoră de unghi ponto-cerebelos sau accident vascular de trunchi cerebral. De altfel, pacienții cu simptome sugestive vor efectua o audiogramp și un RMN. Audiograma evidențiază, la urechea afectată, hipoacuzie senzorială cu frecvențe joase. La examinarea în timpul unui atac acut, pacientul prezintă mișcări involuntare și sacadante ale ochilor (nistagmus), precum și dezechilibrare, cădere spre partea afectată.
Tratamentul bolii Meniere se poate face prin metode conservatoare (regim hiposodat, evitarea alcoolului și administrarea unui diuretic, acestea fiind utile și în prevenirea vertijului) sau metode agresive (labirintectomia chimică).
Din păcate, nu există nicio modalitate de a preveni progresia naturală a hipoacuziei, notează Clinica Mayo.
Starea de amețeală cu care ne putem trezi uneori este definită ca vertij, iar pentru vindecarea acestuia este nevoie de câțiva pași simpli.
"Când se învârte casa cu noi, când facem o mişcare bruscă şi toată lumea noastră se învârte, atunci ne dăm seamă că este un vertij. Mai avem crize de ameţeală. Aici, nu se învârte nimic cu noi, ci doar suntem foarte ameţiţi şi avem o instabilitate mare. Dacă ne şi doare capul şi avem şi hipertensiune sau alte boli, atunci trebuie să ne fie puţin frică, pentru că se poate să avem un episod ischemic.
Anumite vase din capul nostru nu mai funcţionează, nu mai irigă. Atunci putem avea episod ischemic sau accident vascular", a spus medicul Ioana Vodă, în cadrul emisiunii Sfat de Sănătate de la Antena 3.
”Avem o boală care dă vertij uşor repetitiv şi se numeşte vertij de poziţie. Doar într-o poziţie se ameţeşte. Avem nişte otoliţi care mai sar de la locul lor, din deshidratare, de la oboseală sau din cauze osteoporotice. Există, însă, şi crize unice în viaţă. Putem face o neuronită, care este o inflamaţie a unui nerv. O pot face toate vârstele, chiar şi cei mici. Aceasta este o criză unică care trece uşor, cu antiinflamatoare, cu repaus, cu exerciții, cu mişcare și ne revenim foarte repede”, a mai explicat medicul. (Citește mai departe AICI)
Vezi și: Vertijul: cauze, simptome, diagnostic, tratament. Otitele, pe lista vinovaților
De ce apar pietrele la amigdale și ce tratament există. Cum poți trata pietrele la amigdale acasă.
Cum este afectat auzul din cauza concertelor. Ce se întâmplă când mergem la astfel de evenimente unde volumul este puternic.
Află mai multe despre cum să identifici corect o infecție a sinusurilor și ce metode de tratament există.
Strănutul poate fi mai periculos decât credem. Poate duce la complicații serioase.
Care sunt câteva dintre pericolele care pot duce la deteriorarea auzului. Contrar aparențelor, cauzele ar putea fi mult mai comune.
Acest semn care apare în timp ce mănânci este un prim semnal al bolii Alzheimer și al declinului cognitiv.
