Esofagita: simptome, cauze, tratament. Ce influență au alimentele pe care le consumi

Esofagita este o inflamație a esofagului. Poate provoca dureri, dificultăți la înghițire și dureri în piept.
Esofagita poate provoca durere, dificultăți la înghițire și dureri în piept. Multe lucruri diferite pot provoca esofagita. Unele cauze comune includ acizii din stomac care refulează în esofag, infecții, medicamente orale și alergii.
Tratamentul pentru esofagită depinde de cauza care stă la baza acesteia și de cât de grav este afectat țesutul care căptușește esofagul. Dacă nu este tratată, esofagita poate deteriora această mucoasă și poate interfera cu funcția sa, care este de a muta alimentele și lichidele din gură în stomac. Esofagita poate duce, de asemenea, la complicații, cum ar fi cicatrizarea sau îngustarea esofagului, pierderea neintenționată în greutate și deshidratarea.
Vezi și: Curăță sertarul pentru detergent al mașinii de spălat cu lămâie. Iată ce pași ai de urmat
Esofagita, simptome
Simptomele comune ale esofagitei includ:
- Dificultate la înghițire.
- Înghițire dureroasă.
- Alimente înghițite care rămân blocate în esofag, cunoscute și sub numele de impactare a alimentelor.
- Durere toracică, în special în spatele sternului, care apare la masă.
- Arsuri la stomac.
- Regurgitare acidă.
- La sugari și copii mici, în special la cei prea mici pentru a-și explica disconfortul sau durerea, simptomele esofagitei pot include:
- Dificultăți de hrănire, cum ar fi iritabilitate, arcuirea spatelui și lipsa dorinței de a mânca.
- Imposibilitatea de a se dezvolta.
- Dureri toracice sau abdominale la copiii mai mari.
Majoritatea simptomelor de esofagită pot fi cauzate de câteva afecțiuni diferite care afectează sistemul digestiv. Consultați furnizorul de servicii medicale dacă simptomele:
- Durează mai mult de câteva zile.
- Nu sunt ameliorate de antiacidele fără prescripție medicală.
- Sunt suficient de grave pentru a îngreuna alimentația sau dacă pierdeți în greutate.
- Sunt însoțite de simptome de gripă, cum ar fi dureri de cap, febră și dureri musculare.
Vezi și: Ascita, burta umflată, semn al unui ficat bolnav. Ce boli hepatice poți avea
Solicitați asistență medicală de urgență dacă:
- Aveți dureri în piept care durează mai mult de câteva minute.
- Suspectați că aveți alimente blocate în esofag.
- Aveți antecedente de boli de inimă și aveți dureri în piept.
- Aveți dureri în gură sau în gât atunci când mâncați.
- Aveți dificultăți de respirație sau dureri în piept care apar la scurt timp după ce ați mâncat.
- Vomitați cantități mari, aveți adesea vărsături puternice, aveți probleme de respirație după ce ați vomitat sau aveți vărsături galbene sau verzi, care arată ca zațul de cafea sau care conțin sânge, noteaza Mayo Clinic.
Esofagita, cauze
Esofagita este, în general, etichetată în funcție de afecțiunea care o provoacă. În unele cazuri, aceasta poate avea mai multe cauze. Unele dintre cele mai frecvente tipuri includ:
Esofagita de reflux
O supapă numită sfincterul esofagian inferior ține, de obicei, conținutul acid al stomacului în afara esofagului. Dar, uneori, această supapă nu se închide corect sau se deschide când nu ar trebui. Partea superioară a stomacului poate aluneca uneori în piept, deasupra diafragmei, cunoscută sub numele de hernie hiatală. Dacă se întâmplă acest lucru, conținutul stomacului poate să se întoarcă în esofag (reflux gastroesofagian).
Boala de reflux gastroesofagian (GERD) este o afecțiune în care acest reflux de acid este o problemă frecventă sau continuă. O complicație a GERD este inflamația continuă și deteriorarea țesuturilor din esofag.
Esofagita eozinofilică
Eozinofilele sunt celule albe din sânge care joacă un rol cheie în reacțiile alergice. Esofagita eozinofilică poate apărea dacă există o concentrație mare a acestor globule albe în esofag. Acest lucru este cel mai probabil ca răspuns la un agent care provoacă alergii (alergen), la refluxul acid sau la ambele.
În multe cazuri, acest tip de esofagită poate fi declanșat de alimente precum laptele, ouăle, grâul, soia, arahidele și fructele de mare. Cu toate acestea, testele tipice pentru alergii nu identifică în mod fiabil aceste alimente vinovate.
Persoanele cu esofagită eozinofilică pot avea și alte alergii nealimentare. De exemplu, uneori, alergenii din aer, cum ar fi polenul, pot fi cauza. Cel mai frecvent simptom al esofagitei eozinofilice este impactarea alimentelor sau probleme de înghițire, numită și disfagie.
Esofagita limfocitară
Esofagita limfocitară este o afecțiune esofagiană mai puțin frecventă, în care există un număr crescut de celule albe din sânge, cunoscute sub numele de limfocite, în mucoasa esofagului. Esofagita limfocitară poate fi legată de esofagita eozinofilică.
Esofagita indusă de medicamente
Mai multe medicamente administrate pe cale orală pot provoca leziuni tisulare dacă rămân în contact cu mucoasa esofagului pentru o perioadă prea lungă de timp. De exemplu, dacă înghițiți o pastilă cu puțină apă sau fără apă, pastila însăși sau reziduurile din pastilă pot rămâne în esofag. Medicamentele care au fost legate de esofagită includ:
Medicamentele care ameliorează durerea, cum ar fi aspirina, ibuprofenul și naproxenul sodic.
Antibiotice, cum ar fi tetraciclina și doxiciclina.
Clorură de potasiu, care este utilizată pentru a trata deficitul de potasiu.
Bisfosfonați, inclusiv alendronat (Fosamax), un tratament pentru oasele slabe și fragile, numit osteoporoză.
Esofagită infecțioasă
O infecție bacteriană, virală sau fungică în țesuturile esofagului poate provoca esofagită. Esofagita infecțioasă este destul de rară și apare cel mai adesea la persoanele cu o funcționare deficitară a sistemului imunitar, cum ar fi persoanele cu HIV/SIDA sau cancer.
O ciupercă prezentă de obicei în gură, numită Candida albicans, este o cauză frecventă a esofagitei infecțioase. Astfel de infecții sunt adesea asociate cu o funcție deficitară a sistemului imunitar, diabet, cancer sau utilizarea de medicamente cu steroizi sau antibiotice.
Esofagita, factori de risc
Factorii de risc pentru esofagită variază în funcție de diferitele cauze ale acestei afecțiuni.
Esofagita de reflux
Factorii care cresc riscul de boală de reflux gastroesofagian (GERD) și, prin urmare, sunt factori în esofagita de reflux, includ următoarele:
- Mâncatul imediat înainte de a merge la culcare.
- Mese excesiv de mari și grase.
- Fumatul.
- Greutatea în plus, inclusiv din cauza sarcinii.
Mai multe alimente pot agrava simptomele de GERD sau esofagită de reflux:
- Cofeină.
- Alcool.
- Alimentele grase.
- Ciocolata.
- Mentă.
Esofagita eozinofilică
Factorii de risc pentru esofagita eozinofilică, sau esofagita legată de alergii, pot include:
- Antecedente de anumite reacții alergice, inclusiv astm, dermatită atopică și rinită alergică, cunoscută și sub numele de febra fânului.
- Un istoric familial de esofagită eozinofilică.
Esofagita indusă de medicamente
Factorii care pot crește riscul de esofagită indusă de medicamente sunt, în general, legați de probleme care împiedică trecerea rapidă și completă a unei pastile în stomac. Acești factori includ:
- Înghițirea unei pilule cu puțină sau deloc apă.
- Luarea medicamentelor în timp ce sunteți culcat.
- Luarea de medicamente chiar înainte de somn, probabil datorită, în parte, producției de mai puțină salivă și a faptului că se înghite mai puțin în timpul somnului.
- Vârsta înaintată, posibil din cauza modificărilor legate de vârstă la nivelul mușchilor esofagului sau a unei producții reduse de salivă.
- Pastile mari sau de formă ciudată.
Esofagită infecțioasă
Factorii de risc pentru esofagita infecțioasă sunt adesea legați de medicamente, cum ar fi steroizii sau antibioticele. Persoanele cu diabet zaharat prezintă, de asemenea, un risc crescut de esofagită candida în special.
Alte cauze ale esofagitei infecțioase pot fi legate de o funcționare deficitară a sistemului imunitar. Acest lucru se poate datora unei tulburări imunitare, HIV/SIDA sau anumitor tipuri de cancer. De asemenea, anumite tratamente împotriva cancerului și medicamentele care blochează reacțiile sistemului imunitar la organele transplantate (imunosupresoare) pot crește riscul de esofagită infecțioasă.
Esofagita, complicații
Lăsată netratată, esofagita poate duce la modificări ale structurii esofagului. Complicațiile posibile includ:
- Cicatrizarea sau îngustarea esofagului, cunoscută sub numele de strictură.
- Ruperea mucoasei esofagiene din cauza retusului sau a trecerii instrumentelor prin esofagul inflamat în timpul endoscopiei.
- Esofagul Barrett, o afecțiune în care celulele care căptușesc esofagul sunt deteriorate din cauza refluxului de acid, ceea ce crește riscul de cancer esofagian.
Esofagita, diagnostic
Endoscopie
Buretele esofagian
Radiografie cu bariu
Teste de laborator
Esofagita, tratament
Tratamentele pentru esofagită au ca scop diminuarea simptomelor, gestionarea complicațiilor și tratarea cauzelor care stau la baza acestei afecțiuni. Strategiile de tratament variază în funcție de cauza tulburării.
-
Operațiile de cancer, impact asupra imunității12.10.2025, 16:36
-
-
Alexandru Rogobete, anunț important despre analizele medicale12.10.2025, 14:01
-
Otrava pe care o conțin rujurile. Ce trebuie să știi12.10.2025, 12:29
-
Cum îți dai seama dacă îți pierzi auzul. Cauza principală a deteriorării urechii interne și cum o protejăm
Apneea în somn, pericolul tăcut cu riscuri cardiovasculare crescute. Duce la AVC și diabet
Această afecțiune extrem de răspândită este un risc major pentru bolile cardiovasculare și pentru AVC.
Congestia nazală în timpul sarcinii: cauze, simptome și tratamente. Cum afectează viitoarele mame
Ce spune culoarea secrețiilor nazale despre sănătatea noastră. Dacă ai culoarea asta, mergi la medic. E o infecție gravă
Trei schimbări simple pentru a preveni respirația neplăcută, dezvăluite de un medic
Trei schimbări simple pentru a preveni respirația neplăcută au fost dezvăluite de un medic.
Halitoza: ce îți poate spune respirația urât mirositoare despre sănătatea ta. Când este mai mult decât un inconvenient social
Trucul simplu care te scapă de sforăit. Mișcarea banală recomandată de experți pentru un somn în liniște
Acest truc simplu te scapă de sforăitul din timpul nopții. Îl faci pe timpul zilei și are efect noaptea.
Cum ne dăm seama că e prea mult zgomot. Codruț Sarafoleanu: E greu. Există un risc important
Cum ne dăm seama că e prea mult zgomot. Cât de puternic poate să fie zgomotul produs de sforăit.
Cancerul pe care l-a avut Michael Douglas. Dr. Ciprian Cristescu: Fără simptome nu îți dai seama
Acest tip de cancer, de care a suferit și actorul Michael Douglas, nu are simptome evidente. Pot fi ușor trecute cu vederea.
Cancerul de gât, epidemie în creștere. Relațiile intime, responsabile de creșterea fulminantă a cazurilor de cancer
Amigdalectomie, tehnica ce tratează amigdalita. Ioan Bulescu: Se poate face cu anestezie locală, dar e mai traumatizant. Riscul de sângerare se menține la 7-10 zile
Află mai multe despre metodele de tratament ale amigdalitei și când este cazul unei intervenții chirurgicale.
Protezarea auditivă, costisitoare. Dr. Sebastian Cozma: Cu un Trabant nimeni nu poate face performanță
Ce se întâmplă cu adevărat când strănuți cu ochii deschiși
Nu mai dormiți cu telefonul aproape de cap sau în pat. Medicul Codruț Sarafoleanu avertizează: Evitați telefonul atunci când semnalul este mai slab
Copiii sunt cei mai expuși la efectele nocive ale telefonului mobil. Medicul ORL Codruț Sarafoleanu le atrage atenția părinților.
Ce este laringita și ce o cauzează. Cei mai importanți pași pe care trebui să îi faci
Provocări și soluții în screeningul auditiv al nou-născuților în România. Dr. Alexandra Neagu: Nu este implementat uniform în toate unitățile medicale
Diferența dintre implantul cohlear și proteza auditivă. Matei Bolog: La început s-a simțit
Vertij: primul simptom care apare și cum îl faci să dispară. Cauza care provoacă vertijul
Vertij - de ce apare și care sunt simptomele. Știai că există două tipuri de vertij. Cum faceți ca vertijul să dispară de la sine?
Băutura care previne sforăitul. Curăță sinusurile și te ajută să ai un somn odihnitor
Băutura care previne sforăitul este benefică și pentru sinusuri. Le curăță și te ajută să ai un somn odihnitor.
Afecțiunea la care sunt predispuși vârstnicii. Impactul, semnificativ: risc de depresie, demență și căderi
De ce apar pietrele pe amigdale? Dacă ai respirație urât mirositoare, trebuie să știi asta
Surditatea infantilă în România, intervenții timpurii și provocările sistemului de sănătate. Dr. Alexandra Neagu: S-a implantat cel mai mic copil, la vârsta de 7 luni și 3 săptămâni
Cum știi dacă ai apnee în somn. Semnul care trebuie să te îngrijoreze. Sarafoleanu: Suferințe neurologice țin de lipsa de oxigen
Cum poți afla dacă ai apnee în somn. Metoda simplă care îți poate salva viața. Știai că te poți alege cu alte boli din cauza acestor semne?