În timp ce în multe țări proaspetele mame pleacă din maternitate cu un bebeluș în brațe și o mulțime de întrebări fără răspuns, în Țările de Jos fiecare femeie are dreptul legal la o asistentă postnatală care vine acasă, timp de aproximativ opt zile.
Pentru mulți părinți, venirea pe lume a unui copil este unul dintre cele mai frumoase, dar și cele mai copleșitoare momente din viață. Lipsa experienței, oboseala extremă, schimbările hormonale și responsabilitatea uriașă pot transforma primele zile într-o adevărată provocare.
Odilia își amintește că ea și soțul ei nu schimbaseră niciodată un scutec și nici nu știau că un nou-născut trebuie hrănit la fiecare trei ore.
„Eram complet nepregătiți”, povestește ea.
Anouk, aflată la primul copil, spune că sentimentul este comun: „Dacă ești mamă sau tată pentru prima dată, habar n-ai ce faci la început”.
Surprinzător, nici măcar pregătirea medicală nu elimină nesiguranța.
„Sunt medic. Ai crede că știu ce trebuie făcut, dar adevărul este că nu ai absolut nicio idee”, mărturisește Zarah.
Pentru Giulia, care locuia în Olanda departe de familie și prieteni, situația a fost și mai dificilă. După o naștere traumatică și prematură, spune că a funcționat „doar pe adrenalină” zile întregi.
Diferența majoră este că toate aceste femei au născut în Țările de Jos.
Acolo, orice femeie are dreptul legal la serviciul numit kraamzorg, finanțat prin sistemul de asigurări de sănătate. Acesta presupune vizita zilnică, în general timp de opt zile, a unei asistente postnatale special pregătite.
Aceasta nu înlocuiește moașa, ci lucrează împreună cu ea.
Rolul său este să monitorizeze starea mamei și a bebelușului, să îi învețe pe părinți cum să îngrijească nou-născutul și să observe rapid eventualele probleme medicale sau psihologice.
Potrivit lui Betty de Vries, reprezentantă a Kenniscentrum Kraamzorg, asistenta postnatală are grijă în primul rând de mamă.
Ea oferă sfaturi privind:
alăptarea și hrănirea cu biberonul;
igiena nou-născutului;
recuperarea după naștere;
siguranța bebelușului;
organizarea vieții de familie în primele zile.
În plus, asistenta petrece multe ore în locuință, ceea ce îi permite să observe dacă apar complicații medicale, dificultăți în alăptare sau semne ale depresiei postpartum.
Unul dintre aspectele care surprinde cel mai mult este că sprijinul oferit nu se limitează la sfaturi medicale.
În funcție de familie și de organizația prin care lucrează, asistenta poate:
face curățenie ușoară;
spăla rufe;
pregăti mesele;
avea grijă temporar de bebeluș pentru ca mama să se odihnească;
se joace cu frații mai mari;
ajute la prima baie a copilului;
explice tehnici de înfășare și contact piele pe piele;
ofere recomandări privind prevenirea mastitei.
„Casa n-a fost niciodată atât de curată. Mașina de spălat mergea aproape încontinuu”, își amintește Zarah râzând.
Giulia spune că cel mai important lucru a fost faptul că a putut să doarmă câteva ore: „Ea avea grijă de fiul nostru în timp ce eu mă odihneam. Pentru mine a fost esențial”.
Pentru a deveni kraamzorg, pregătirea durează aproximativ trei ani și include atât cursuri teoretice, cât și practică.
Ulterior, asistentele participă periodic la cursuri de perfecționare în:
resuscitare cardiopulmonară;
sprijin pentru alăptare;
identificarea complicațiilor postpartum;
îngrijirea nou-născutului.
Josette Veerman practică această profesie de 15 ani și estimează că a asistat aproximativ 600 de nașteri.
„Toți sunt un miracol”, spune ea.
Experiența îi permite să își dea seama aproape imediat cum va decurge săptămâna petrecută în casa unei familii: „Uneori vezi din primul moment că lucrurile vor merge bine. Alteori îți spui: Ce se întâmplă aici?”.
Specialiștii spun că prezența unei asistente experimentate în primele zile după naștere poate avea efecte importante asupra sănătății întregii familii.
Ea poate identifica precoce:
infecții sau alte complicații la mamă;
dificultăți de alimentație ale nou-născutului;
semne de depresie postpartum;
probleme de adaptare în familie;
situații de neglijare, abuz sau violență domestică.
În cazul familiilor vulnerabile, asistenta facilitează inclusiv accesul către alte servicii medicale și sociale.
„Nu poți rezolva în câteva zile probleme care există de ani întregi, dar poți începe dialogul”, explică Josette Veerman.
Sistemul își are originile în tradiția nașterilor la domiciliu, mult mai frecvente în Olanda decât în restul Europei.
Chiar și în prezent, aproape 14% dintre nașteri au loc acasă.
Îngrijitoarele postnatale existau încă de la începutul secolului trecut, iar în anii 1920 autoritățile au introdus un sistem oficial de certificare. După Al Doilea Război Mondial, serviciul a fost integrat în sistemul de protecție socială și a devenit accesibil tuturor femeilor.
Astăzi, dreptul legal variază între 24 și 80 de ore de îngrijire, majoritatea familiilor beneficiind de aproximativ 49 de ore, distribuite pe parcursul unei săptămâni. Părinții achită o contribuție modestă, de aproximativ 4,80 euro pe oră, restul costurilor fiind acoperite prin sistemul de asigurări.
Dincolo de sfaturile medicale, aproape toate mamele intervievate spun că cel mai valoros lucru primit a fost încrederea.
Anouk își amintește că asistenta îi spunea constant că se descurcă bine: „Este extraordinar când cineva cu experiență îți spune că faci o treabă bună. La final ai sentimentul că poți face față singură”.
Odilia spune că a plâns când asistenta și-a încheiat vizitele. Înainte să plece, aceasta i-a spus: „Nu aș pleca dacă nu aș crede că te poți descurca singură”.
Giulia recunoaște că, inițial, a intrat în panică atunci când perioada de sprijin s-a încheiat: „Dar apoi îți revii”.
Deși este considerat unul dintre cele mai bune modele de îngrijire postnatală din lume și a fost propus inclusiv ca inspirație pentru alte state, sistemul olandez nu este lipsit de provocări.
Unele familii vulnerabile renunță mai devreme la serviciu deoarece nu își permit contribuția financiară, iar deficitul de personal este tot mai mare.
În prezent, în Olanda activează aproximativ 9.000-9.500 de asistente postnatale, însă autoritățile estimează că ar mai fi nevoie de încă aproximativ 11.000. Salariile sunt relativ modeste, ajungând la cel mult aproximativ 19,83 euro pe oră, în ciuda responsabilității foarte mari.
„Este o muncă grea și trebuie să ai o inimă mare”, spune Josette Veerman.
Mesajul transmis de specialiști este simplu: nașterea nu se încheie în momentul în care copilul vine pe lume. Recuperarea fizică și psihică a mamei este o etapă esențială pentru sănătatea întregii familii.
„A naște un copil este ca și cum ai alerga un maraton fără niciun antrenament. Trebuie să-ți revii”, spune asistenta olandeză.
Pentru Giulia, sprijinul primit a făcut diferența: „Din punctul de vedere al sănătății mintale, acest serviciu poate schimba complet modul în care te recuperezi după naștere”.
Iar concluzia lui Zarah este una pe care multe mame din întreaga lume probabil o împărtășesc: „Nu știu cum este în alte țări. Dar ai nevoie doar de puțin ajutor”, confrm The Guardian.
"Ne împuținăm! Ne naștem tot mai puțini și mor din ce în ce mai mulți copii". Mortalitatea infantilă în România se situează peste nivelul Uniunii Europene.
Bolile virale se răspândesc cu o viteză îngrijorătoare. Medicii trag un semnal de alarmă.
Părinții, mai ales cei aflați la primul copil, intră mult mai repede în panică în cazul febrei.
Medicul Mihai Craiu vorbește într-o postare pe Facebook despre tratamentele potrivite pentru copiii cu astm.
Cum îți dai seama că adolescentul tău are depresie. Vezi cât de grave pot fi simptomele și ce pot cauza în viitor.
Ce sunt convulsiile febrile și ce boli se pot ascunde în spatele acestora. Este importantă prezentarea de urgență la medic.
Medicul pediatru Mihai Craiu a prezentat o foarte utilă lecție de utilizare a inhalatoarelor pentru copii.
Excesul de greutate la copiii de vârstă preșcolară este legat de un risc mai mare de a suferi fracturi câțiva ani mai târziu, arată un nou studiu.
Cum se calculează scorul Apgar la naștere cum influențează nașterea prin cezariană această notă.
ADHD, tulburare de hiperactivitate cu deficit de atenție, ce afectează un număr mare de copii, cu impact și asupra vieții de adult.
Secțiile de neonatologie din țară vor fi dotate cu incubatoare pentru copiii născuți prematur.
Tulburările digestive pot strica vacanțele cu cei mici. Ce trebuie să facă părinții.
