Intoleranța la gluten, ce au în comun boala celiacă și fibroza chistică
Boala celiacă este o tulburare autoimună severă a intestinului, care apare atunci când oamenii dezvoltă sensibilitate la gluten, o substanță găsită în grâu, secară și orz. O echipă internați...
Cercetarea sugerează obiective potențiale pentru dezvoltarea de abordări terapeutice pentru boală.
Boala celiacă poate apărea la persoanele care sunt predispuse genetic, însă este declanșată de factori de mediu. Când oamenii care suferă de boala celiacă mănâncă gluten, sistemul lor imunitar declanșează un răspuns împotriva propriilor celule ale corpului lor, dăunând suprafața mucoasei intestinului subțire.
Aproximativ 1 din 100 de persoane suferă de boala celiacă, dar prevalența este de aproximativ trei ori mai mare la pacienții care suferă, de asemenea, de fibroză chistică.
,,Această coexistență ne-a făcut să ne întrebăm dacă există o legătură între cele două boli la nivel molecular", a declarat Luigi Maiuri de la Universitatea din Piemonte Orientale din Novara și de la Institutul Științific San Raffaele din Milano, Italia. El a condus cercetarea împreună cu Valeria Raia de la Universitatea Federico II din Napoli, Italia și Guido Kroemer de la Universitatea Descartes din Paris, Franța.
CTFR implicată în fibroza chistică și celiachie
Fibroza chistică se caracterizează prin acumularea de mucus gros și lipicios în plămânii și intestinul pacienților. Aceasta este cauzată de mutații ale genei care codifică regulatorul de conductanță transmembranar (CFTR). CFTR este o proteină de transport a ionilor care joacă un rol important în menținerea mucusului lichid - atunci când acesta nu reușește, mucusul se înfundă.
Mai mult, defecțiunea CFTR declanșează o serie de reacții suplimentare în plămâni și în alte organe, inclusiv în intestin, prin activarea sistemului imunitar. Aceste efecte sunt foarte similare cu răspunsurile declanșate de gluten la pacienții cu boală celiacă. Maiuri, Kroemer și colegii lor au analizat mai atent fundamentele moleculare ale acestor asemănări.
Glutenul este greu de digerat, astfel încât părțile proteine relativ lungi - peptide - intră în intestin. Utilizând linii celulare intestinale umane care sunt sensibile la gluten, cercetătorii au descoperit că o peptidă specifică, P31-43, se leagă direct de CFTR și afectează funcția sa. Această interacțiune declanșează stresul celular și inflamația, sugerând că CFTR joacă un rol central în medierea sensibilității glutenului la pacienții cu celiachie.
Mai mult, interacțiunea dintre P31-43 și CFTR poate fi inhibată de un potențator al CFTR, numit VX-770. Atunci când celulele intestinale sau probele de țesut colectate de la bolnavii de boală celiacă au fost preincubate cu VX-770 înainte de a fi expuse la P31-43, peptida nu a provocat o reacție imună. Astfel, VX-770 protejează celulele epiteliale sensibile la gluten de efectul dăunător al glutenului. În plus, cercetătorii au descoperit că VX-770 ar putea proteja șoarecii sensibili la gluten.
Nu există nici un remediu pentru boala celiacă; singura strategie terapeutică este de a menține o dietă strictă. Cu toate acestea, studiul actual reprezintă un pas promițător pentru dezvoltarea unui tratament. Acesta sugerează că potențiatorii CFTR, care au fost dezvoltați pentru a trata fibroza chistică, pot fi, de asemenea, explorați ca punct de plecare pentru dezvoltarea unui remediu pentru boala celiacă, după cum informează Science Daily.com.
Studiul integral îl puteți citi aici
EXCLUSIV De ce România are atât de multe decese din cauza astmului? Avertismentul Dr. Cristian Oancea
EXCLUSIV Chirurgia toracoscopică și robotică, avantaje în tratarea afecțiunilor pulmonare. Dr. Bogdan Tănase: Se vindecă mai repede
Aceste tratamente ale afecțiunilor pulmonare oferă avantaje multiple pacienților.
Aerul condiționat și răcelile: mituri și realitate. Când devine un pericol pentru sănătate
Gestul banal pe care îl poți face în spital pentru a reduce riscul de pneumonie
Cancerul pulmonar: diagnostic precis în câteva minute, nu în săptămâni
Primul semn că ai pneumonie. Mulți îl ignoră, dar este o urgență
Răgușeala, semnul mai puțin cunoscut al cancerului pulmonar. Pare inofensiv, dar indică un stadiu avansat al bolii
Acesta este un semn care nu trebuie ignorat, deoarece poate semnala cancerul, o afecțiune care ucide anual zeci de mii de oameni.
Dupixent, tratamentul aprobat de Comisia Europeană pentru BPOC
Acest tratament pentru BPOC este eficient în cazul pacienților în cazul cărora nu funcționează medicamentele inhalate standard.
Ai oxigenul normal, dar simți că te sufoci? Cine este principalul responsabil pentru această senzație
EXCLUSIV Temperatura optimă pentru un somn odihnitor. Dr. Răzvan Alexandru Roșu: Este esențial
Aceasta este temperatura optimă pentru un somn odihnitor. Dar ce ne facem dacă în dormitor este prea cald.
Peste 1 milion de români trăiesc cu astm, mulţi nu primesc tratamentul corect
Bronșita: simptome la adulți și copii, cauze și când e contagioasă
Semnele de alarmă ale plămânilor pe care nu trebuie să le ignori. Prof. Cristian Oancea: Nu trebuie să așteptăm să nu mai putem respira
Un test genetic poate schimba complet tratamentul fibrozei pulmonare
Boala fatală asociată cu COVID. Poate fi declanșată și de infecțiile ușoare. Cum se manifestă
EXCLUSIV Cum trebuie să respirăm când avem un atac de panică. Dr. Gilda Popescu: Ameliorează simptomele
Societatea Română de Pneumologie: 1 român din 10 suferă de boala pulmonară obstructivă cronică
Beneficiile drojdiei în tratamentele respiratorii pentru astm. Ce spun ultimele studii
Cercetătorii au descoperit că drojdia Saccharomyces cerevisiae UFMG A-905, utilizată în pâinea fermentată, poate reduce simptomele astmului.
Hipertensiunea arterială pulmonară ucide 1 din 3 oameni
Tuberculoza ucide peste un milion de oameni anual. Ce trebuie să știm despre boala prevenibilă și tratabilă
Imunoterapia extinsă, tratament eficient în cazul cancerului pulmonar. Crește șansele de supraviețuire
Acest tratament crește șansele de supraviețuire ale pacienților oncologici. Anihilează tumorile.
