Primul transplant realizat cu o inimă de porc la un om adult a fost realizat la Universitatea de Medicină din Maryland. Aceasta era singura opțiune de supraviețuire a pacientului după ce el fusese considerat...
Într-o intervenție chirurgicală în premieră mondială, un pacient american în vârstă de 57 de ani cu boală cardiacă terminală a primit, prin transplant, o inimă de porc modificată genetic și, la trei zile după operație, specialiștii spun că starea sa este bună.
A fost singura opțiune disponibilă pentru acest pacient care fusese declarat neeligibil pe listele de transplant de la om la om. Operația istorică a fost efectuată de specialiști de la Școala de Medicină a Universității din Maryland (UMSOM) și de la Centrul Medical al Universității din Maryland (UMMC).
Acest transplant de organe a demonstrat pentru prima dată că o inimă de animal modificată genetic poate funcționa ca o inimă umană fără respingere imediată de către organism. Pacientul, David Bennett, din Maryland, este monitorizat cu atenție în următoarele zile și săptămâni pentru a determina dacă transplantul oferă beneficii care salvează vieți. El a fost considerat neeligibil pentru un transplant de inimă convențional la UMMC, precum și de câteva alte centre de transplant de top care i-au revizuit dosarele medicale.
„Aveam de ales între această opțiune și a muri. Vreau să trăiesc. Știu că este o încercare, dar este ultima mea soluție", a spus pacientul Bennett, cu o zi înainte ca operația să fie efectuată. În ultimele luni fusese internat și imobilizat la pat. „Aștept cu nerăbdare să mă dau jos din pat după ce îmi revin”, explica el, cu optimism.
Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente (FDA) a acordat autorizație de urgență pentru intervenția chirurgicală în noaptea de Revelion. Acest tip de autorizație este utilizat atunci când un produs medical experimental, în acest caz inima de porc modificată genetic, este singura opțiune disponibilă pentru un pacient care se confruntă cu o afecțiune gravă sau care pune viața în pericol. Autorizația a fost acordată în speranța de a salva viața pacientului.
„Aceasta a fost o intervenție chirurgicală revoluționară și ne aduce cu un pas mai aproape de rezolvarea crizei deficitului de organe. Pur și simplu nu există suficiente inimi umane donate disponibile pentru a face față listei lungi de potențiali destinatari”, a spus dr Bartley P. Griffith, care a realizat transplantul, într-un comunicat de presă. Dr. Griffith este profesor de chirurgie de transplant la UMSOM. „Procedăm cu prudență, dar suntem, de asemenea, optimiști că această operație premieră în lume va oferi o nouă opțiune importantă pentru pacienți în viitor”.
Considerat unul dintre cei mai de seamă experți din lume în transplantul de organe animale, cunoscut sub numele de xenotransplant, dr Muhammad M. Mohiuddin, profesor de chirurgie la UMSOM, s-a alăturat Universității în urmă cu cinci ani și a stabilit Programul de xenotransplant cardiac împreună cu Dr. Griffith. Dr. Mohiuddin servește ca director de program științific, iar Dr. Griffith ca director clinic.
„Acesta este punctul culminant al unor ani de cercetări extrem de complicate pentru a perfecționa această tehnică la animale cu perioade de supraviețuire care au depășit nouă luni. FDA a folosit datele obținute până acum și datele despre porcul experimental pentru a autoriza transplantul la un pacient cu boală cardiacă în stadiu terminal care nu avea alte opțiuni de tratament”, a explicat dr. Mohiuddin. „Procedura de succes a oferit informații prețioase pentru a ajuta comunitatea medicală să îmbunătățească această metodă potențială de salvare a vieții la viitorii pacienți”.
Aproximativ 110.000 de americani așteaptă în prezent un transplant de organe, iar peste 6.000 de pacienți mor în fiecare an înainte de a primi organul de care au nevoie, potrivit datelor de la organdonor.gov. Xenotransplantul ar putea salva mii de vieți, dar prezintă un set unic de riscuri, inclusiv posibilitatea de a declanșa un răspuns imunitar periculos. Aceste răspunsuri pot produce o respingere imediată a organului cu un rezultat potențial fatal pentru pacient.
Xenotransplanturile au fost încercate pentru prima dată în anii 1980, dar au fost în mare parte abandonate după celebrul caz al lui Stephanie Fae Beauclair (cunoscută ca Baby Fae) la Universitatea Loma Linda din California. Copilul, născut cu o afecțiune cardiacă fatală, a primit un transplant de inimă de babuin și a murit în decurs de o lună de la procedură, din cauza respingerii de către sistemul imunitar a inimii străine. Cu toate acestea, de mulți ani, valvele inimii de porc au fost folosite cu succes pentru înlocuirea supapelor echivalente de la om.
Înainte de a-și da consimțământul să facă transplantul, David Bennett, pacientul, a fost pe informat despre riscurile procedurii și că procedura este experimentală cu riscuri și beneficii necunoscute. El era internat la spital cu mai bine de șase săptămâni cu aritmie care pune viața în pericol și era conectat la o mașină de bypass inimă-plămân, numită oxigenare cu membrană extracorporală (ECMO), pentru a rămâne în viață. Pe lângă faptul că nu se califica pentru a fi inclus pe lista de transplant, el era, de asemenea, considerat neeligibil pentru o pompă de inimă artificială din cauza aritmiei sale.
Revivicor, o companie de medicină regenerativă cu sediul în Blacksburg, a furnizat porcul modificat genetic laboratorului de xenotransplant de la UMSOM. În dimineața operației, echipa de chirurgie, condusă de Dr. Griffith și Dr. Mohiuddin, a scos inima porcului și a introdus-o în XVIVO Heart Box, un dispozitiv de perfuzie, un aparat care păstrează inima conservată până la intervenție chirurgicală.
Medicii au folosit, de asemenea, un nou medicament împreună cu medicamentele convenționale anti-respingere, care sunt concepute pentru a suprima sistemul imunitar și pentru a împiedica organismul să respingă organul străin. Noul medicament folosit este un compus experimental produs de Kiniksa Pharmaceuticals.
„Această procedură fără precedent și istorică, evidențiază importanța cercetării translaționale, care pune bazele unor noi beneficii pentru pacienți, în viitor. Este punctul culminant al angajamentului nostru de lungă durată pentru descoperirea și inovarea în programul nostru de xenotransplant”, a spus dr E. Albert Reece, Vicepreședinte Executiv pentru Afaceri Medicale, UM Baltimore, Profesor și Decan, Universitatea din Maryland, Școala de Medicină. „Oamenii noștri de știință din chirurgia transplantului sunt printre cei mai talentați din țară”, a arătat el.
Dr Bruce Jarrell, președinte al Universității din Maryland, Baltimore, care este el însuși chirurg de transplant, își amintește: „Dr. Griffith și cu mine am început ca chirurgi de transplant de organe când totul aici era la început. Pe atunci, era visul fiecărui chirurg de transplant, inclusiv al meu, să poată realiza xenotransplantul și acum este o bucurie pentru mine să văd atins acest obiectiv mult dorit. Este o realizare spectaculoasă”.
Organele de la porci modificați genetic au fost în centrul multor cercetări în xenotransplant, în parte din cauza asemănărilor fiziologice dintre porci, primate umane și non-umane. UMSOM a primit un grant de cercetare de 15,7 milioane de dolari pentru a evalua, în mai multe studii, atât inimi de porc cât și de babuin.
Trei gene – care sunt responsabile de respingerea rapidă mediată de anticorpi a organelor de porc de către oameni - au fost „eliminate” genetic de la porcul donator. În genomul acestuia au fost introduse șase gene umane responsabile de acceptarea imună a inimii de porc. În cele din urmă, o genă suplimentară de la porc a fost eliminată pentru a preveni creșterea excesivă a țesutului acesteia. Asta a însemnat un total de 10 modificări genice unice făcute la porcul donator.
„Suntem încântați să sprijinim echipa de clasă mondială de chirurgi de transplant condusă de Dr. Griffith și Dr. Mohiuddin de la Universitatea din Maryland School of Medicine”, a declarat David Ayares, Chief Scientific Officer al Revivicor, Inc. „Acest transplant este revoluționar și reprezintă un alt pas în investigarea organelor xeno pentru uz uman.”
Dr. Mohiuddin, dr. Griffith și echipa lor de cercetare au petrecut ultimii cinci ani perfecționând tehnica chirurgicală pentru transplantul de inimi de porc în primate non-umane. Experiența de cercetare a xenotransplantului a Dr. Mohiuddin este de pe peste 30 de ani, timp în care el a demonstrat în studii publicate în reviste de specialitate că inimile de porc modificate genetic pot funcționa atunci când sunt plasate în abdomen până la trei ani. Succesul a fost dependent de combinația corectă de modificări genetice la porcul donator experimental UHeart™ și medicamente anti-respingere, inclusiv unii compuși experimentali.
„În calitate de chirurg cardio-toracic care efectuează transplanturi pulmonare, acesta este un moment uimitor în istoria domeniului nostru. Decenii de cercetare aici, la Maryland și în alte părți, au intrat în această realizare. Aceasta are potențialul de a revoluționa domeniul transplantului prin eliminarea în cele din urmă a criza deficitului de organe”, a spus dr Christine Lau, Profesor și Președinte al Departamentului de Chirurgie la UMSOM și Chirurg-șef la UMMC. „Aceasta este o continuare a pașilor pentru a transforma xenotransplantul într-o realitate salvatoare pentru pacienții care au nevoie”.
Viețile a cinci oameni au fost salvate în urma unei prelevări de la un pacient în moarte cerebrală.
Transplantul salvează vieți, iar acest lucru l-au înțeles și rudele unor persoane decedate.
Ce părere au românii despre donarea de organe. Răspunsurile sunt complet neașteptate.
Inimile donatorilor aflați în moarte cerebrală nu sunt transplantate în România. Acestea ajung în Europa, prin programul Eurotransplant.
La SUUMC au avut loc de la începutul anului 6 proceduri de recoltare/prelevare și transplant de țesut osos.
Trei români au primit o a doua șansă la viață datorită unei familii din Bulgaria.
Medicul Cristian Lupașcu consideră că s-ar putea face mult mai multe în spitalele județene legat de activitatea de transplant.
Primul transplant de trahee din lume s-a realizat în SUA, la o fostă asistentă socială.
Un studiu revoluționar aduce noi speranțe pacienților cu diabet de tip 1: nanoparticulele ar putea fi soluția salvatoare.
Trei oameni au primit a doua șansă la viața în urma unui transplant. Familia donatorului este din Baia Mare.
Institutul Clinic Fundeni bifează un moment aniversar în ceea ce privește performanța academică. Sunt peste 2000 de transplanturi medulare.
Trei pacienți, aflați pe listele de așteptare, au primit a doua șansă la viață în urma gestului altruist făcut de o familie din Baia Mare.
Transplant de inimă reușit la Los Angeles în condiții dramatice și în ciuda tuturor piedicilor întâmpinate.
Prof dr Horațiu Suciu a anunțat că la Târgu Mureș a fost efectuat astăzi al treilea transplant cardiac din 2021.
