Bărbații cred că sunt mincinoși mai buni. Pe cine și cum mințim
Un nou studiu arată că bărbații se cred mai buni mincinoști decât femeile, și că cel mai adesea oamenii mint față în față o categorie de persoane.
Bărbații cred despre ei că sunt mincinoști mult mai buni decât femeile, de fapt chiar de două ori mai buni, arată un studiu publicat în PLOS One.
Oamenii care excelează în a fi mincinoși sunt buni vorbitori și spun mai multe minciuni decât alții, de obicei familiei, prietenilor, partenerilor de viață și colegilor, potrivit cercetărilor conduse de dr. Brianna Verigin, de la Universitatea din Portsmouth.
De asemenea, mincinoșii experți preferă să se mintă față în față, mai degrabă decât prin intermediul mesajelor text, iar social media a fost cel mai puțin posibil loc în care ar spune o minciună.
Dr. Verigin, care își împarte timpul între Universitățile din Portsmouth și cea de la Maastricht, din Olanda, a declarat: „Am găsit o legătură semnificativă între expertiză la minciună și sex".
„Cercetările anterioare au arătat că majoritatea oamenilor spun una-două minciuni pe zi, dar acest lucru nu este exact, cei mai mulți oameni nu mint zilnic, dar un număr mic de mincinoși prolifici sunt responsabili pentru majoritatea minciunilor raportate", a explicat ea.
„Ceea ce s-a evidențiat în studiul nostru a fost că aproape jumătate (40 la sută) din toate minciunile sunt spuse de un număr foarte mic de mincinoși. Și acești oameni vor minți cu impunitate persoanele care le sunt cele mai apropiate".
„Mincinoșii prolifici se bazează foarte mult pe faptul că sunt buni cu cuvintele, își împletesc minciunile în adevăruri, astfel încât devine dificil pentru alții să distingă diferența. De asemenea, sunt mai buni decât cei care ascund minciuni în povești aparent simple și clare care sunt mai greu de bănuit de alții".
Dr Verigin a studiat 194 de persoane, jumătate bărbați și jumătate femei, cu o vârstă medie de 39 de ani. Acestora li s-au adresat o serie de întrebări, inclusiv cât de buni sunt în a-i înșela pe alții, câte minciuni au spus în ultimele 24 de ore, tipul de minciuni pe care le-au spus, cui, și dacă au făcut acest lucru în față în față sau prin alte mijloace.
Pe cine mințim și cum mințim
„De-a lungul timpului, studiile au arătat că nu suntem la fel de buni să detectăm minciunile pe cât credem că suntem. În cel mai bun caz, majoritatea dintre noi avem șanse de 50:50 să ne prindem atunci când cineva ne minte", a spus Dr Verigin. „Am vrut să ne concentrăm asupra celor care se pricep să mintă și să încercăm să înțelegem cum o fac și cui."
Studiul a descoperit una dintre strategiile cheie ale mincinoșilor este de a spune minciuni plauzibile care rămân aproape de adevăr și de a nu oferi prea multe informații. Și cu cât cineva crede mai bine că minte, cu atât va spune mai multe minciuni.
Cea mai frecventă strategie folosită în rândul tuturor celor care au recunoscut că au mințit, experți sau mincinoși mai slabi, a fost să evite anumite informații. Dar mincinoșii experți au adăugat la asta o capacitate de a țese o poveste credibilă înfrumusețată cu adevăr, făcând minciunile mai greu de reperat.
În schimb, cei care au crezut că nu sunt buni la înșelat au recurs, atunci când spuneau o minciună, la a fi vagi. În general, dintre cele 194 de persoane, cele mai comune tipuri de minciuni, în ordine descrescătoare, erau „minciunile albe", exagerările, ascunderea informațiilor, îngroparea minciunilor într-un învețiș de adevăr și inventarea lucrurilor.
Majoritatea oamenilor au ales să mintă față în față, apoi prin mesaj text, un apel telefonic, un e-mail și, în cele din urmă, prin intermediul rețelelor de socializare. Mincinoșii experți înșeală de obicei persoanele din familie, prieteni sau colegi. Angajatorii și autoritățile au fost cel mai puțin probabil să fie mințite.
Studiul nu a arătat nicio legătură între nivelul de educație și capacitatea de a minți. Dr Verigin a spus că trebuie făcute mai multe cercetări, în special pentru a înțelege mai bine „expertiza mincinoșilor buni" în a îngloba minciuni și informații veridice și în utilizarea unor fapte imposibil de verificat.
-
Băutura care duce la șapte tipuri de cancer27.05.2026, 17:09
-
-
-
Mișcarea banală care îți curăță creierul27.05.2026, 13:22
-
Femeile, mai expuse la depresie decât bărbații. Tratamentele, schimbate
Sindromul Angelman: o tulburare genetică rară, dificil de diagnosticat. Cauze, simptome și tratament
Legătura dintre boala Chron și anxietate. Factorii care contribuie la această legătură și cum poți trata anxietatea în contextul bolii Chron
Problemele de sănătate asociate cu abuzul narcisist. Legătura dintre trauma emoțională și sănătatea fizică
Abuzul narcisic lasă răni adânci și invizibile, dar vindecarea și regăsirea sinelui sunt posibile cu sprijinul potrivit.
Perimenopauza, riscuri psihice. Tulburarea bipolară și depresia majoră, asociate cu perimenopauza
Etapa premergătoare menopauzei poate afecta grav psihicul femeilor.
O soluție surprinzătoare pentru anxietate. Cum expunerea la frig schimbă răspunsul corpului la stres
Expunerea strategică la frig poate activa răspunsurile naturale ale corpului pentru a contracara anxietatea și a aduce o stare de calm.
Tulburarea de anxietate socială: cauze, simptome și opțiuni de tratament. Care sunt factorii declanșatori pentru această afecțiune
EXCLUSIV Cât de frecventă este bipolaritatea. Dr. Gabriel Diaconu: La fel ca schizofrenia
Cât de frecventă este bipolaritatea și cum ne afectează.
Depresia poate cauza pierderi de memorie. Cum facem față deficiențelor cognitive induse de depresie
Pierderea memoriei este adesea percepută drept o consecință a îmbătrânirii sau a afecțiunilor neurologice, dar depresia este o cauză din ce în ce mai probabilă.
EXCLUSIV Tratamentul pentru episoadele maniacale, reaprobat. Gabriel Diaconu: Nu e un tratament revoluționar. Nu îl avem în Europa. Noi avem altceva, dar face cam același lucru
Diferența dintre gândurile intruzive și impulsive. Cum ne influențează comportamentul
Află mai multe despre diferențele și asemănările dintre gândurile intruzive și cele impulsive.
Social media și impactul său asupra sănătății mintale. Efectele pozitive și negative când petreci prea mult timp pe rețelele sociale
EXCLUSIV Cum ne îmbolnăvește goana după fericirea afișată pe social media. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: Oamenii experimentează suferințe, tristețe
Ce înseamnă dacă postezi online poze din vacanță. Ce spune acest lucru despre tine.
EXCLUSIV Ce este generația fulg de nea. Dr. Eduard Petru Moțoescu: A apărut în ultimele decade
Ce este, de fapt, generația fulg de nea. Cu ce probleme se confruntă aceasta.
Înțelegerea blocajului funcțional: simptome, cauze și intervenții
Vocea din cap care nu te lasă să citești sau să dormi. De ce auzi o voce în cap și cum o oprești
De ce auzi o voce în cap când citești sau vrei să dormi. De ce apare și cum scapi de ea. Când devine o problemă reală.
Impactul pozitiv al florilor asupra creierului. De ce ne bucurăm când primim flori
Descoperă știința din spatele efectului pe care florile îl au asupra stării de spirit.
Traumele din copilărie pot avea legătură cu dezvoltarea tulburării de personalitate histrionică. Ce este această afecțiune și care sunt metodele de tratament
Campanie de testare a memoriei – 6-7 aprilie 2024. Dr. Cristina-Elena Dobre: Reducem distanța, teama și nesiguranța
Dislexia: tulburarea de învățare care afectează milioane. Cauze, diagnostic și tratament
Află cum să recunoști semnele și simptomele dislexiei și cum poate fi diagnosticată această tulburare de învățare.
