Bărbații cred că sunt mincinoși mai buni. Pe cine și cum mințim
Un nou studiu arată că bărbații se cred mai buni mincinoști decât femeile, și că cel mai adesea oamenii mint față în față o categorie de persoane.
Bărbații cred despre ei că sunt mincinoști mult mai buni decât femeile, de fapt chiar de două ori mai buni, arată un studiu publicat în PLOS One.
Oamenii care excelează în a fi mincinoși sunt buni vorbitori și spun mai multe minciuni decât alții, de obicei familiei, prietenilor, partenerilor de viață și colegilor, potrivit cercetărilor conduse de dr. Brianna Verigin, de la Universitatea din Portsmouth.
De asemenea, mincinoșii experți preferă să se mintă față în față, mai degrabă decât prin intermediul mesajelor text, iar social media a fost cel mai puțin posibil loc în care ar spune o minciună.
Dr. Verigin, care își împarte timpul între Universitățile din Portsmouth și cea de la Maastricht, din Olanda, a declarat: „Am găsit o legătură semnificativă între expertiză la minciună și sex".
„Cercetările anterioare au arătat că majoritatea oamenilor spun una-două minciuni pe zi, dar acest lucru nu este exact, cei mai mulți oameni nu mint zilnic, dar un număr mic de mincinoși prolifici sunt responsabili pentru majoritatea minciunilor raportate", a explicat ea.
„Ceea ce s-a evidențiat în studiul nostru a fost că aproape jumătate (40 la sută) din toate minciunile sunt spuse de un număr foarte mic de mincinoși. Și acești oameni vor minți cu impunitate persoanele care le sunt cele mai apropiate".
„Mincinoșii prolifici se bazează foarte mult pe faptul că sunt buni cu cuvintele, își împletesc minciunile în adevăruri, astfel încât devine dificil pentru alții să distingă diferența. De asemenea, sunt mai buni decât cei care ascund minciuni în povești aparent simple și clare care sunt mai greu de bănuit de alții".
Dr Verigin a studiat 194 de persoane, jumătate bărbați și jumătate femei, cu o vârstă medie de 39 de ani. Acestora li s-au adresat o serie de întrebări, inclusiv cât de buni sunt în a-i înșela pe alții, câte minciuni au spus în ultimele 24 de ore, tipul de minciuni pe care le-au spus, cui, și dacă au făcut acest lucru în față în față sau prin alte mijloace.
Pe cine mințim și cum mințim
„De-a lungul timpului, studiile au arătat că nu suntem la fel de buni să detectăm minciunile pe cât credem că suntem. În cel mai bun caz, majoritatea dintre noi avem șanse de 50:50 să ne prindem atunci când cineva ne minte", a spus Dr Verigin. „Am vrut să ne concentrăm asupra celor care se pricep să mintă și să încercăm să înțelegem cum o fac și cui."
Studiul a descoperit una dintre strategiile cheie ale mincinoșilor este de a spune minciuni plauzibile care rămân aproape de adevăr și de a nu oferi prea multe informații. Și cu cât cineva crede mai bine că minte, cu atât va spune mai multe minciuni.
Cea mai frecventă strategie folosită în rândul tuturor celor care au recunoscut că au mințit, experți sau mincinoși mai slabi, a fost să evite anumite informații. Dar mincinoșii experți au adăugat la asta o capacitate de a țese o poveste credibilă înfrumusețată cu adevăr, făcând minciunile mai greu de reperat.
În schimb, cei care au crezut că nu sunt buni la înșelat au recurs, atunci când spuneau o minciună, la a fi vagi. În general, dintre cele 194 de persoane, cele mai comune tipuri de minciuni, în ordine descrescătoare, erau „minciunile albe", exagerările, ascunderea informațiilor, îngroparea minciunilor într-un învețiș de adevăr și inventarea lucrurilor.
Majoritatea oamenilor au ales să mintă față în față, apoi prin mesaj text, un apel telefonic, un e-mail și, în cele din urmă, prin intermediul rețelelor de socializare. Mincinoșii experți înșeală de obicei persoanele din familie, prieteni sau colegi. Angajatorii și autoritățile au fost cel mai puțin probabil să fie mințite.
Studiul nu a arătat nicio legătură între nivelul de educație și capacitatea de a minți. Dr Verigin a spus că trebuie făcute mai multe cercetări, în special pentru a înțelege mai bine „expertiza mincinoșilor buni" în a îngloba minciuni și informații veridice și în utilizarea unor fapte imposibil de verificat.
-
-
Suplimentele populare care hrănesc cancerul07.04.2026, 15:56
-
-
-
Mindfulness: o alternativă la medicamentele pentru anxietate. Practicile de mindfulness oferă o soluție naturală fără efecte adverse
Ce este serotonina și care este impactul ei asupra stării de spirit. Diferența dintre dopamină și serotonină
Dependența: cum recunoști primele semne și ce metode de prevenție funcționează. Tulburări de consum și dependențe comportamentale
Sindromul Angelman: o tulburare genetică rară, dificil de diagnosticat. Cauze, simptome și tratament
Ce trebuie să faci dacă ai halucinații. De ce apar și cum pot fi tratate. Legătura lor cu sănătatea mintală
Primele semne ale amorțelii emoționale. Ce să faci dacă te simți detașat de lume și de propriile sentimente
Descoperă cum recunoști cauzele și simptomele detașării emoționale și când să consulți un medic.
Dislexia: tulburarea de învățare care afectează milioane. Cauze, diagnostic și tratament
Află cum să recunoști semnele și simptomele dislexiei și cum poate fi diagnosticată această tulburare de învățare.
COVID, impact major asupra creierului. Efectele vizibile chiar și după 3 ani de la infectare
Simptomele de sevraj la întreruperea antidepresivelor afectează 15% din pacienți. Implicații pentru pacienți și medici
Cum recunoști trăsăturile unui caracter sociopat. Diferențele dintre sociopatie și psihopatie
Psihopatia: mecanismele și efectele unei tulburări complexe de personalitate. Cum recunoști un sociopat față de un psihopat
Studiu Stanford identifică șase subtipuri de depresie majoră. Care sunt și cum modifică tratamentul
Impactul pozitiv al florilor asupra creierului. De ce ne bucurăm când primim flori
Descoperă știința din spatele efectului pe care florile îl au asupra stării de spirit.
Schimbările mici din rutina zilnică ce pot ameliora depresia. Sănătatea mintală îmbunătățită de somn, soare și exerciții fizice
Depresia afectează milioane de oameni la nivel global, iar schimbările simple în stilul de viață pot sprijini gestionarea acestei afecțiuni.
EXCLUSIV De ce ne postăm pe Internet viața personală. Boala psihică pe care ai putea să o ai dacă faci prea multe fotografii. Simona Trifu: Mă îngrijorează
EXCLUSIV Boala de care putem suferi mulți dintre noi. Conf. univ. dr. Simona Trifu: Nu sună bine. E greu de spus în cuvinte
Delirul somatic și realitatea distorsionată: semnale de alarmă și soluții. Efectele sale asupra sănătății psihice și fizice
EXCLUSIV Cum ne îmbolnăvește goana după fericirea afișată pe social media. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: Oamenii experimentează suferințe, tristețe
Ce înseamnă dacă postezi online poze din vacanță. Ce spune acest lucru despre tine.
Tulburarea de stres post-traumatic: simptome și metode de tratament. Cum apare și ce impact are asupra sănătății mintale
Prima terapie pentru tulburarea de stres post-traumatic, în aprobare. Cum funcționează tratamentul
Prima terapie asistată pentru tulburarea de stres post-traumatic ar putea fi aprobată.
Acest test îți spune dacă faci Alzheimer. Ai curaj să vezi rezultatul?
Modificări ale stilului de viață pentru ameliorarea anxietății. 10 remedii naturale pentru a combate simptomele anxietății
Gestionarea anxietății implică înțelegerea simptomelor și aplicarea unor strategii care promovează bunăstarea mentală.
Diferența dintre gândurile intruzive și impulsive. Cum ne influențează comportamentul
Află mai multe despre diferențele și asemănările dintre gândurile intruzive și cele impulsive.
